Agricultura României se îndreaptă cu pași repezi spre o criză financiară de proporții majore, risipind perspectiva unei dezvoltări durabile în fața perspectivei sumbre a pierderii a peste 5,1 miliarde de euro și până la 6,5 miliarde de euro din finanțarea destinată sectorului în perioada 2028-2034. Avertismentul sever vine din partea Alianței pentru Agricultură și Cooperare (AAC), care atrage atenția că această diminuare masivă a fondurilor europene va lovi direct nu doar în buzunarul fermierilor, ci va destabiliza economiile locale, va pune în pericol între 10.000 și 13.000 de locuri de muncă și va afecta grav securitatea alimentară a țării. Organizația a lansat deja pe propriul site o secțiune special dedicată viitorului Politicii Agricole Comune (PAC), subliniind că sume cuprinse între 825 de milioane de euro și un miliard de euro anual riscă să dispară din fluxul economiilor rurale, lăsând comunitățile fără un sprijin vital.
În centrul acestei prăbușiri financiare se află o lovitură directă asupra sprijinului acordat fiecărui producător agricol, estimările AAC indicând că subvenția pe hectar în România ar putea coborî drastic spre 110 euro, față de media actuală de 221 de euro pe hectar. Această scădere abruptă devine cu atât mai dureroasă cu cât este raportată la nivelul de 241 de euro pe hectar, prag care ar fi trebuit atins în mod normal în virtutea convergenței externe de 100%, un angajament asumat oficial de Uniunea Europeană încă de la aderarea României. Reprezentanții asociației subliniază că o asemenea reducere va afecta cu până la 50% bugetul pentru subvențiile gestionate prin Pilonul I prin intermediul Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), dar va decapitaliza și fondurile destinate investițiilor și dezvoltării rurale prin Pilonul II, administrat de Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR).
Consecințele acestui recul bugetar depășesc cu mult granițele exploatațiilor agricole, punând în pericol însăși capacitatea României de a produce hrană și materie primă pentru industria alimentară, în timp ce fermierii se luptă deja cu efectele secetei, ale costurilor de producție uriașe și ale unei concurențe externe acerbe. Încă din iulie 2025, AAC a tras un semnal de alarmă prin adrese oficiale, informări și scrisori deschise adresate autorităților naționale și europene, insistând asupra necesității unor acțiuni ferme înainte ca viitorul cadru financiar multianual să fie bătut în cuie. În acest context, organizația solicită stabilirea unui buget european dedicat Politicii Agricole Comune de cel puțin 443 de miliarde de euro, alocarea a 15% din bugetul european pentru agricultură și introducerea a două treimi din fondurile provenite din revizuirea la jumătatea perioadei direct în bugetul PAC, pentru a garanta veniturile fermierilor și continuitatea investițiilor. Reprezentanții alianței subliniază că viitorul agriculturii nu reprezintă o problemă izolată a breslei, ci o miză națională ale cărei efecte se vor resimți direct în prețurile de la raft și în stabilitatea întregii economii.
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google