Situația zonei costiere – plaje, faleze, tot frontul de mare al județului Constanța – a fost tema de astăzi a unei întâlniri la Prefectură, unde au fost chemați primarii din principalele localități de pe litoral. Edili din Constanța, Năvodari, Mangalia, Tuzla și alte UAT-uri riverane mării au reclamat că se confruntă cu un blocaj administrativ major, generat de modul în care sunt delimitate și administrate terenurile de pe malul mării.
Ședința a fost mediată de prefectul Constanței, Adrian Picoiu, în prezența președintelui Comisiei pentru Administrație Publică din Camera Deputaților, Florin Roman. Președintele Consiliului Județean Constanța, Florin Mitroi, a fost invitat, dar nu a participat. La discuții au mai fost prezenți primarul municipiului Constanța, Vergil Chițac, fostul primar al orașului Limanu, deputatul Daniel Georgescu – în prezent membru al Comisiei de Mediu și autor al legii care vizează zona costieră; președintele comisiei de buget-finanțe din Camera Deputaților, Bogdan Huțucă, precum și Anton‑Traian Antoniadis, președintele Comunității Elene Elpis Constanța, vorbind despre malul surpat din zona în care se află biserica greacă și teatrul pentru copii, ambele monumente istorice, și alți edili de pe litoral.
Publicată de TomisNews Video pe Joi, 20 noiembrie 2025
Problema de fond este că nimeni nu mai știe, în mod clar, unde se termină domeniul public al statului și unde începe domeniul public sau privat al unităților administrativ-teritoriale. „Zone chei”, fâșii de teren, plaje lărgite prin lucrările de consolidare – toate sunt prinse într-un hățiș de acte, procese și interpretări juridice care blochează investițiile și chiar intervențiile de siguranță. Primarii au indicat direct către Administrația Bazinală de Apă Dobrogea–Litoral, instituția care are în gestiune plajele și o bună parte din zona costieră. Potrivit discuțiilor din ședință, ABADL ar avea, teoretic, în administrare aproximativ două milioane de metri pătrați, dar ar fi emis acte, avize, copii de documentații și s-ar fi implicat în litigii pentru circa patru milioane de metri pătrați – adică aproape dublu față de suprafața oficială. Edilii au reclamat că, în loc să existe o colaborare clară între UAT-uri și administratorul de plajă, ABADL a deschis procese, a contestat documentații urbanistice și a blocat proiecte locale, de la amenajări de faleză până la investiții în infrastructură turistică. Practic, în spatele disputelor tehnice se află un conflict deschis pentru controlul unei zone extrem de valoroase economic.
La ședință a fost prezent și directorul ABADL, ing. Stelică Hagi, chemat să explice cum se justifică diferențele de suprafață și avalanșa de acte și litigii. Deși a încercat să prezinte poziția instituției, primarii au rămas cu impresia că răspunsurile sunt, mai degrabă, „apă de ploaie” decât soluții concrete: multe trimiteri la legislație, puține angajamente clare privind ieșirea din blocaj. În timp ce UAT-urile reclamă că nu pot interveni pe propriile faleze și nu pot debloca proiecte de investiții, ABADL își apără poziția invocând obligațiile de administrator al domeniului public al statului și necesitatea de a proteja lucrările de consolidare și lărgire a plajelor. Prefectura a rămas, la final, cu misiunea de a încerca să medieze acest conflict: pe de o parte, să clarifice – împreună cu Cadastrul, Ministerul Mediului și Ministerul Dezvoltării – delimitarea exactă a suprafețelor; pe de altă parte, să găsească o formulă prin care primăriile să poată, totuși, să-și exercite atribuțiile pe teritoriul lor, fără să fie permanent împiedicate de avize și procese.
Primarii au cerut, în mod explicit, ca Prefectura să își asume un rol activ, nu doar de gazdă a discuțiilor. Mesajul transmis, în diverse forme, a fost că nu se mai poate intra în sezonul următor cu aceleași blocaje și că este nevoie de termene clare, de un plan cadastral comun și de un acord scris între UAT-uri și ABADL. În spatele tonului tehnic, miza este una evident politică și economică: fără delimitări clare, niciun investitor serios nu își asumă proiecte mari pe faleză sau pe plajă, fără proiecte litoralul rămâne captiv improvizațiilor și construcțiilor de avarie, iar când lucrurile ajung în instanță sezonul estival nu mai așteaptă după hotărâri judecătorești.
Publicată de TomisNews Video pe Joi, 20 noiembrie 2025
În spatele tonului tehnic, miza este una evident politică și economică: fără delimitări clare, niciun investitor serios nu își asumă proiecte mari pe faleză sau pe plajă; fără proiecte, litoralul rămâne captiv improvizațiilor și construcțiilor de avarie; iar când lucrurile ajung în instanță, sezonul estival nu mai așteaptă după hotărâri judecătorești. Deocamdată, singurul câștig al ședinței este că toate părțile au fost obligate să stea față în față și să recunoască, măcar informal, că nu mai pot continua așa: cu un administrator care, oficial, gestionează două milioane de metri pătrați, dar emite acte pentru aproape dublu, și cu primării care se trezesc peste noapte cu proiecte contestate. Rămâne de văzut dacă, dincolo de fotografiile de la ședință și declarațiile prudente, Prefectura va livra și un calendar ferm: când se face inventarul comun al suprafețelor, când se opresc „actele peste acte” și avalanșa de procese și, mai ales, când vor putea primăriile să spună că știu, la centimetru, ce administrează pe malul mării. Până atunci, litoralul românesc rămâne, încă o dată, un loc în care hârtiile se bat cap în cap, iar metrul pătrat de plajă valorează mai mult în dosare decât în realitate.
Publicată de TomisNews Video pe Joi, 20 noiembrie 2025
Un element important al discuțiilor a fost momentul în care primarul Vergil Chițac l-a anunțat, în ședință, pe Anton‑Traian Antoniadis, președintele Comunității Elene Elpis Constanța, că au început procedurile de licitație pentru reabilitarea malului surpat din dreptul bisericii grecești și al teatrului pentru copii – o zonă cu monumente istorice și risc real de afectare a clădirilor. Antoniadis a aflat această informație chiar în timpul întâlnirii de la Prefectură, după luni de îngrijorări legate de siguranța imobilelor și de lipsa unor lucrări concrete de consolidare.
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google