Spread the love

Biroul Politic Naţional (BPN) al PNL s-a reunit, joi, de la 13:00, pentru a stabili lista finală a miniştrilor care vor face parte din Guvernul Orban. Ulterior, lista cu persoanele propuse să facă parte din Guvernul Orban şi Programul de Guvernare au fost depuse la Parlament.

Premierul desemnat, Ludovic Orban, a discutat, miercuri, în ultima rundă de negocieri, cu reprezentanţii PRO România pentru a obţine sprijinul acestora în vederea învestirii Guvernului. Partidele parlamentare au anunţat încă de marți că au ajuns la un acord cu Orban, cu excepția PMP, negocierile fiind eșuate.

CITEȘTE ȘI:

Încă dinainte de discuțiile cu PRO România semnele nu erau bune pentru un potenţial Guvern Orban, fiind foarte clar că formaţiunea condusă de Ponta nu va susţine Executivul PNL. Delegația PRO România nici măcar nu a prezentat condiţii pentru susţinerea Guvernului Orban. În final, lucrurile au fost clare: PRO România nu susține guvernul Orban! În ceea ce privește tema negocierilor pentru învestirea în funcție a Guvernului Orban, Ponta a anunțat joi că deși ieri a spus că nu va vota executivul propus de PNL, acesta va trece, la fel ca moțiunea de cenzură, cu voturile trădătorilor din PSD.

CITEȘTE ȘI:

Lista lui Orban și opoziția PSD

Premierul desemnat, Ludovic Orban, a transmis o scrisoare Parlamentului în cadrul căreia a propus un calendar strâns pentru învestirea guvernului. Președintele Camerei Deputaților, Marcel Ciolacu, a respins propunerea și a afirmat că o zi nu este suficientă pentru audierea miniştrilor propuşi. Orban a dorit ca luni, 28 octombrie, să fie convocate Birourile permanente reunite, pentru oficializarea programului. Marţi, 29 octombrie, ar urma ca miniştrii propuşi să fie audiaţi în comisiile de specialitate. Miercuri, 29 octombrie, de la ora 10.00, ar urma să fie planificată şedinţa de plen pentru votul final de învestire. De cealaltă parte, social-democraţii ar dori amânarea cu o săptămână a votului de învestire.

Înainte ca lista finală a miniștrilor să fie stabilită, unul din deputații favoriți pentru a ocupa un post de ministru, la Dezvoltare sau Interne, Laurențiu Loreanu, ar putea fi incompatibil. Pe numele său datează un denunț vechi de câțiva ani, în care sunt semnalate o serie de afaceri suspecte făcute pe vremea când Loreanu era primar în Roman.

În BPN al PNL, Orban a prezentat lista miniștrilor pe care îi propune, numele fiind discutate și cu președintele Klaus Iohannis. Astfel, sunt propuși următorii:

Vicepremier – Raluca Turcan

Secretar General al Guvernului – Gabriel Andronache (principalul jurist al PNL)

Ministerul Finanțelor – Florian Cîțu

Ministerul Dezvoltării – Ion Ştefan

Ministerul Afacerilor Externe – Bogdan Aurescu

Ministerul Afacerilor Interne – Marcel Vela (revenit după problema Laurențiu Leoreanu)

Ministerul Apărării Naționale – Nicolae Ciucă, șeful Statului Major al Apărării

Ministerul Justiției – Cătălin Predoiu

Ministerul Economiei – Virgil Popescu

Ministerul Agriculturii – Adrian Oros

Ministerul Muncii – Violeta Alexandru (președinte PNL București)

Ministerul Mediului – Costel Alexe

Ministerul Educației – Monica Anisie (președinte PNL Sector 2, fost secretar de stat în Ministerul Educaţiei în guvernarea Dacian Cioloş)

Ministerul Fondurilor Europene – un independent, posibil Sorin Maxim (director ADR VEST Timișoara)

Ministerul Tineretului și Sportului – Ionuț Stroe (în locul lui Cristinel Romanescu, preşedintele Federaţiei Române de Tenis de Masă)

Ministerul Transporturilor – Lucian Bode

Ministerul Culturii – Bogdan Gheorghiu

Ministerul Sănătății – Victor Costache (medic primar chirurgie cardiovasculară, director clinică privată din Sibiu, l-a înlocuit pe Horațiu Suciu, șeful Institutului de Boli Cardiovasculare și Transplant din Târgu Mureș).

Programul de guvernare al PNL

Partidul Naţional Liberal a anunţat programul de guvernare al Guvernului Orban. Documentul a fost depus joi la Parlament, împreună cu lista miniştrilor propuşi, în penultima zi din intervalul de 10 zile prevăzut de Constituţie de la desemnarea premierului Orban.

Potrivit programului de guvernare al PNL, care are 65 de pagini, obiectivele propuse urmăresc:

– Organizarea și desfășurarea corectă a alegerilor politice programate în 2020 și reluarea dezbaterilor publice privind legile Justiției pentru corectarea lor în acord cu recomandările instituțiilor europene.

– Restructurarea Guvernului și refacerea capacității administrative și a încrederii cetățenilor în instituțiile statului prin reașezarea structurilor de guvernare centrală și locală pe principiile eficienței instituționale și meritocrației administrative;

– Tranziția de la modelul economic actual bazat pe creșterea consumului, fără asigurarea investițiilor necesare sustenabilității cheltuielilor publice, la un model economic care să stimuleze dezvoltarea economică bazată pe investiții și pe creșterea competitivității și productivității, având ca obiectiv prioritar diminuarea dezechilibrelor economice.

„Pentru corecţia structurii creşterii economice este nevoie de o stimulare echilibrată a principalelor componete ale cheltuielilor şi de revenirea ofertei primare (industria), alături de consolidarea traiectoriei de creştere a serviciilor. Pe termen mediu, se impune implementarea unor politici liberale care să majoreze PIB-ul potenţial prin utilizarea eficientă a factorilor de producţie, creşterea productivităţii şi demararea investiţiilor durabile (infrastructură, reparaţii capitale, utilaje). (…) Corecţia acestui dezechilibru va fi destul de dificilă în anii ce vor urma dacă ne uităm la dimensiunea actuală a deficitului structural. În loc să scadă în perioadele de creştere economică, pentru a avea spaţiu de manevră în viitor în faţa unor şocuri externe, acesta a fost majorat agresiv de la 0,1% în 2015 la 1,7% în 2016 şi 2,9%- 3,0% din PIB în 2017-2018 (estimări ale CE în Prognoza de primăvară 2019), şi mai îngrijorător, într-un ritm rapid, fără a ţine cont de recomandările Consiliului UE. Dacă tendinţa actuală va continua, fără o schimbare a modelului economic, este probabil ca deficitul structural să ajungă la 4,8% din PIB în 2020, potrivit prognozei de primăvară a Comisiei Europene, ceea ce va supune ţara la restricţii din partea UE şi va conduce la o ajustare negativă a rating-ului. (…) Sunt necesare schimbări radicale ale politicii fiscal-bugetare în următorii ani, dar într-un mod gradual și predictibil, care să permită atât creșterea veniturilor bugetare care să susțină majorarea veniturilor populației, fără erodarea puterii de cumpărare prin inflație, cât şi stimularea investițiilor private din economie și demararea investiţiilor în infrastructura publică, inclusiv prin absorbţia eficientă a fondurilor UE. (…) Unul dintre obiectivele esențiale este reconstruirea încrederii cetățenilor în instituțiile publice. Un audit al instituțiilor publice este obligatoriu, ca o premisă a modernizării administrației publice și a punerii funcționarilor publici în slujba cetățenilor. Transparenţa, integritatea, echitatea, profesionalismul și eficienţa sunt valorile pe care va fi reașezată administrația publică. Sistemul bugetar nu va mai fi rezervat incompetenţilor și pilelor, așa cum s-a întâmplat în guvernarea PSD. Corectarea legilor din domeniul justiţiei este necesară pentru a se elimina modificările toxice promovate de PSD din ultimii trei ani. Justiția nu mai trebuie oprită la ușa Parlamentului, prin modificări în favoarea politicienilor cu probleme. Aceste acte normative trebuie să respecte cele mai înalte standarde europene, adică să fie puse în acord cu avizele Comisiei de la Veneţia, ale Consiliilor Consultative ale Judecătorilor și Procurorilor Europeni, precum și cu rapoartele Comisiei Europene și GRECO, după o consultare publică amplă cu practicienii din domeniu. Sunt necesare măsuri urgente pentru a asigura o educație de calitate, desfășurată în siguranță. Toate instituțiile de învățământ trebuie să reprezinte medii sigure pentru elevi și profesori. Atingerea standardelor igienico-sanitare și de siguranţă la incendiu, paza permanentă și suficientă sunt obiective imediate. România trebuie să devină o țară în care se construiesc spitale, cetățenii au acces la servicii medicale de calitate, iar cei care au grijă de sănătatea noastră se simt motivați și bine răsplătiţi. Grija față de pacient trebuie să iasă din zona declarațiilor de intenție, prin măsuri concrete care să vizeze inversarea piramidei serviciilor de sănătate, prin consolidarea medicinei primare și ambulatorii și asigurarea sustenabilităţii sistemului de medicină de urgenţă. PNL are în vedere elaborarea unei strategii coerente de administrare responsabilă a resurselor naturale. Trebuie declarat război defrișărilor ilegale, iar protecția pădurilor trebuie să devină o prioritate. (…) Marea Neagră constituie o zonă de real interes prin prisma rezervelor de hidrocarburi identificate în zona maritimă off-shore. Este necesară exploatarea perimetrelor în condiţii în care să câștige atât România, cât și operatorii privați. Dacă vrem să adăugăm aceste rezerve la producția internă actuală, trebuie să renunțăm atât la lozincile populiste, cât și la negocierea lipsită de transparență. În agricultură, este esenţial să ieșim din cercul vicios prin care exportăm materii prime, deci implicit și subvenţii, și importăm produse cu valoare adăugată ridicată. Trebuie susținuți atât producătorii mici și mijlocii (pentru a asigura nevoile pieţelor locale), cât și marii fermieri (pentru a rămâne conectaţi la pieţele naţionale și regionale). Dorim să consumăm produse românești, dar acest deziderat trebuie atins prin măsuri adecvate economiei de piață. Infrastructura de transport are un potenţial imens de stimulare a creșterii bunăstării și calităţii vieţii tuturor românilor. Integrarea efectivă a României în spațiul European de transport este modalitatea prin care coridoarele de transport vor deveni coloana vertebrală a dezvoltării economice a zonelor învecinate și nu vor rămâne simple linii trasate pe hartă, ca până acum. Creșterea ratei de absorbție și utilizarea eficientă a fondurile UE vor deveni priorități, astfel încât România și cetăţenii săi vor beneficia pe deplin de avantajele statutului de stat membru UE. Aderarea la Zona Euro, cât mai curând posibil, în baza unor criterii temeinice și a unui calendar stabilit în mod realist, este un pas esenţial pentru dezvoltarea economică a României. Aderarea rapidă a României la Spaţiul Schengen este un alt obiectiv esenţial. Este vital ca toţi cetăţenii să se poată deplasa liber și să poată munci oriunde în spaţiul comunitar. Avem ca obiectiv încheierea angajamentelor asumate de România în cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare (MCV) în domeniul justiţiei și luptei împotriva corupţiei. Însă, încheirea MCV trebuie să se facă pe baza unor progrese reale în ceea ce privește independenţa și eficienţa sistemului de justiție românesc”, se arată în programul de guvernare al PNL.

CITEȘTE ȘI:

Potrivit Partidului Național Liberal, măsurile urgente sunt următoarele:

• Adoptarea Ordonanței de Urgență privind restructurarea Guvernului.

• Asigurarea condițiilor pentru buna organizare a alegerilor prezidențiale din 10 noiembrie și 24 noiembrie.

• Nominalizarea candidatului pentru funcția de Comisar european din partea României.

• Rectificarea Legii bugetului de stat și a Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pentru 2019.

• Elaborarea proiectelor Legii bugetului de stat și a Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul 2020.

• Organizarea examenului de rezidențiat pentru absolvenții făcultăților de medicină.

• Pregătirea infrastructurii de transport și a sectorului energetic pentru perioada de iarnă.

• Avizarea proiectului de Lege pentru abrogarea recursului compensatoriu și consolidarea serviciului de probațiune pentru monitorizarea condamnaților eliberați condiționat.

• Inițierea procedurilor pentru desemnarea titularilor la conducerea parchetelor.

• Prorogarea intrării în vigoare a prevederilor referitoarea la pensionarea magistraților de la 1 ianuarie 2020.

• Desecretizarea documentelor din MAI necesare în ancheta privind Dosarul 10 august.

• Adoptarea măsurilor necesare pentru a evita riscul de dezangajare a fondurilor europene și pentru soluționarea situațiilor care fac obiectul procedurilor de infringement.

CITEȘTE ȘI:

Susținere fragilă în Parlament, Orban este optimist

Orban le-a spus joi colegilor de partid și miniștrilor propuși că în acest moment nu au suficiente voturi în Parlament pentru instalarea la Palatul Victoria. În ciuda faptului că Orban a vorbit de susținerea a 225 de parlamentari, minimul necesar fiind exact ca la moțiunea de cenzură – 233, el s-a declarat optimist. De asemenea, Orban a susținut că este nevoie de învestirea unui guvern cu drepturi depline cât mai rapid pentru că altfel nu se va putea face rectificarea bugetară și există risc de intrare în incapacitate de plată a salariilor, dar se pot pierde și fonduri europene.

Ludovic Orban a depus joi în Parlament lista miniştrilor şi programul de guvernare, cu o zi înainte de expirarea termenului constituţional de 10 zile. După acest moment, Orban și miniștrii desemnați au organizat, la Parlament, o conferință de presă.

Obiectivul nostru este de a crea o structură guvernamentală eficientă, suplă, care să aibă capacitatea de a gestiona atât problemele curente cât și programele de perspectivă în fiecare domeniu de activitate. În momentul de față, sunt instituții publice și autorități locale care nu au resurse financiare pentru a încheia anul. Există riscul de a nu se plăti salarii, indemnizații pentru persoanele cu dizabilități, există riscul ca autoritățile locale să nu mai aibă resurse salariale, să asigure căldura în școli, iluminatul public în localitățile pe care le conduc. Este o nevoie imediată de o rectificare bugetară care să asigure resursele financiare către toate instituțiile publice din România. Este nevoie de un guvern legitim, pentru că pregătirea pentru iarnă aproape că nu a fost realizată. (…) Suntem în riscul de a pierde bani europeni. Până la sfârșitul anului în cazul în care nu este instalat cât mai repede guvernul riscăm să pierdem sute de milioane de euro! (…) Situația în domeniul ordinii publice și a siguranței cetățeanului a ajuns într-un punct critic, se impun măsuri imediate de asigurare a funcționalității Poliției, Jandarmeriei, de readucere a acestor instituții fundamentale din situația de gardieni ai puterii la rolul lor constituțional și legal de servitori ai interesului cetățeanului”, a spus Ludovic Orban.

CITEȘTE ȘI:

Facebook Comments

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *