Parlamentul Republicii Moldova, dominat de partidul pro-european PAS al președintei Maia Sandu, a adoptat joi în primă lectură un nou Cod privind organizarea și funcționarea Legislativului, care introduce reguli stricte privind utilizarea limbii române în plen și interzice traseismul politic. Decizia a provocat proteste dure din partea opoziției pro-ruse și a unor formațiuni de dreapta, care au acuzat puterea de cenzură și au părăsit sala de ședințe.
Noile reguli prevăd că limba de lucru în Parlament va fi limba română, iar intervențiile deputaților în ședințele plenare vor trebui susținute în limba oficială a statului. În același timp, regulamentul introduce limite de timp pentru discursuri și modifică regulile privind organizarea fracțiunilor parlamentare. Igor Talmazan, deputatul PAS care a prezentat proiectul, a declarat că parlamentarii vor putea continua să folosească și limbi minoritare, însă instituțiile statului trebuie să funcționeze în limba română. „Dar limba care trebuie folosită în instituțiile statului este limba noastră oficială – româna”, a spus acesta.
Până acum, limba rusă avea statut de limbă „interetnică”, iar documentele parlamentare erau traduse în mod obișnuit. Această schimbare marchează o reorientare majoră a politicii lingvistice moldovenești.
Adoptarea proiectului a provocat reacții dure din partea opoziției. Deputatul comunist Constantin Starîș a acuzat partidul de guvernământ că afectează legitimitatea Parlamentului. „Conform acestei logici, următorul pas ar fi ca Partidul Acțiunii și Solidarității să anuleze alegerile”, a declarat acesta. La rândul său, Alexandru Veršinin, reprezentant al partidului de dreapta Democrația Acasă, a susținut că noile reguli afectează democrația. „Astazi ne inchid gura. Mâine vor decide care jurnaliști pot sau nu pot pune întrebări”, a afirmat deputatul.
După aceste declarații, președintele Parlamentului, Igor Grosu, l-a sancționat pe Veršinin pentru „lipsă de respect”, iar parlamentarii opoziției au părăsit sala de ședințe în semn de protest.
Noul Cod parlamentar introduce și reguli stricte privind migrația politică după alegeri. După adoptarea finală a proiectului, deputații neafiliați care au părăsit o fracțiune parlamentară nu vor mai putea adera la o altă fracțiune. Totodata, nu vor putea fi create grupuri parlamentare pentru partide care nu au intrat în Parlament în urma alegerilor sau pentru formațiuni declarate neconstituționale ori interzise. Proiectul urmează să fie comasat, înaintea votului final, cu legea privind statutul, conduita și etica deputaților.
Într-un context politic plin de tensiuni la Chișinău, un sondaj recent relevă o perspectivă interesantă asupra opiniei românilor cu privire la Republica Moldova. Conform sondajului „Percepția românilor cu privire la Republica Moldova”, realizat în cadrul proiectului „Barometrul Informat.ro – INSCOP Research”, ediția a X-a, aproape două treimi dintre români sunt de părere că o eventuală unire cu Republica Moldova ar face ca România să fie o țară mai puternică.
Putere și influență: 63,4% dintre respondenți sunt de părere că unirea cu Republica Moldova ar face ca România să fie o țară mai puternică (față de 53,6% în mai 2019). 27,2% consideră că ar deveni o țară mai slabă (față de 23,1% în mai 2019), 3,9% nici mai slabă, nici mai puternică, iar 5,6% nu știu sau nu răspund (față de 23,2% în mai 2019).
Siguranța: Întrebați cum ar influența unirea cu Republica Moldova siguranța țării, 50,4% dintre români consideră că România ar deveni mai sigură, în timp ce 37,4% cred că ar fi mai nesigură. 3,7% sunt de părere că România nu ar deveni nici mai sigură, nici mai nesigură, iar 8,5% nu știu sau nu răspund.
Prosperitate economică: 49,5% dintre participanții la sondaj consideră că unirea cu Republica Moldova ar face ca România să fie o țară mai bogată. 32,2% sunt de părere că România ar deveni o țară mai săracă, iar 8,4% că țara nu ar deveni nici mai bogată, nici mai săracă. Ponderea non-răspunsurilor este de 9,9%.
Votanții PNL și USR și tinerii sub 30 de ani cred într-o proporție mai mare decât restul populației că unirea cu Republica Moldova ar face ca România să fie o țară mai puternică. Aceeași categorii consideră că unirea ar face România mai sigură și mai bogată. Votanții AUR, cei cu educație superioară și angajații la stat consideră într-un procent mai ridicat decât media că în urma unirii dintre cele două țări, România ar deveni mai nesigură. Votanții AUR și locuitorii din mediul rural cred într-o proporție mai mare că prin unirea cu Republica Moldova, România ar deveni o țară mai săracă.
Remus Ștefureac, director INSCOP Research, a oferit o perspectivă aprofundată asupra rezultatelor: „Datele Barometrului Informat.ro – INSCOP sugereaza că românii privesc unirea cu Republica Moldova predominant printr-o logică de consolidare națională, nu de cost. Percepția dominantă este că România ar deveni mai puternică, ceea ce arată că tema unirii este asociată mai ales cu ideea de extindere a influenței, a relevanței regionale și a greutății geopolitice a statului român. Publicul interpretează unirea mai degrabă ca investiție strategică decât ca pe o povară administrativă.” Ștefureac a subliniat o fracție importantă în societatea românească: „În același timp, pe dimensiunile economice și de securitate, societatea românească apare mai divizată și prudentă. Se observă și o diferență importantă între tipurile de electorat și categoriile sociale: segmentele mai tinere, urbane și educate tind să vadă unirea într-o cheie strategică și europeană, în timp ce segmentele mai vulnerabile economic sau mai expuse la narațiuni politice subversive, proiectează mai frecvent riscuri și costuri.”
Directorul INSCOP a concluzionat: „Această fractură sugereaza că viitorul temei unioniste va depinde mai puțin de argumentul istoric și mai mult de capacitatea elitelor politice de a construi o narațiune credibilă despre securitate, dezvoltare și integrare economică.” Datele cercetării „Percepția românilor cu privire la Republica Moldova” au fost culese în perioada 14-21 aprilie 2026 prin metoda CATI (interviuri telefonice). Volumul eșantionului simplu, aleator, a fost de 1100 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ±3%, la un grad de încredere de 95%.
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google