LICITAȚIE la Proiectul de Ordonanţă pentru vânzarea participaţiei României la combinatul Krivoi Rog

Ministerul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului (MEAT) a anunţat vineri că a publicat în dezbatere publică proiectul de Ordonanţă care permite valorificarea activelor legate de combinatul ucrainean Krivoi Rog aflate în proprietatea României, prin licitaţie. De asemenea, în vederea derulării procesului de vânzare a participaţiei, vor fi achiziţionate servicii de consultanţă. Acest combinat nu mai funcţionează deloc de 22 de ani. România a plătit circa 1 miliard de dolari pentru construcţia combinatului şi a primit numai 0,53% din cantitatea de peleţi pe care trebuia să o primească.

Ministerul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului (MEAT) a publicat în transparenţă decizională proiectul de Ordonanţă care permite valorificarea activelor legate de combinatul ucrainean Krivoi Rog aflate în proprietatea României”, a informat ministerul.

Ministerul Economiei propune valorificarea participaţiei prin licitaţie, iar în cazul în care în procedura de licitaţie a fost admisă o sigură ofertă, licitaţia poate fi urmată de negociere, pentru maximizarea veniturilor. Pentru organizarea acestui demers vor fi contractate servicii de consultanţă, inclusiv servicii de consultanţă juridică, cheltuielile fiind suportate din bugetul Ministerului Economiei. Sumele încasate din valorificarea participaţiei se fac venit la bugetul de stat.

Necesitatea promovării acestui proiect de act normativ decurge din faptul că statul român, prin Ministerul Economiei, plăteşte anual, din 1999, aproximativ 1 milion de euro către trei firme impuse printr-o lege specială pentru pază şi conservare. Partea română a identificat ca soluţie optimă de valorificare a cotei sale de participaţie de la CIM Krivoi Rog vânzarea acesteia la licitaţie”, arată ministerul.

În vederea derulării procesului de valorificare a participaţiei României efectuate în scopul realizării Combinatului Minier de Îmbogăţire a Minereurilor Acide de la Krivoi Rog,  cu toate drepturile şi obligaţiile aferente, Ministerul Economiei Antreprenoriatului şi Turismului va achiziţiona servicii de consultanţă, înţelegând prin acestea orice servicii necesare în procesul de valorificare, inclusiv servicii de consultanţă juridică, prestate de una sau mai multe persoane juridice române sau străine. Cheltuielile legate de plata onorariilor pentru consultanţi se suportă din bugetul Ministerului Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului. Totodată, Legea nr. 95/1993 privind continuarea participării României la construirea Combinatului minier de îmbogăţire a minereurilor acide cu conţinut de fier de la Krivoi Rog  şi mai multe HG pe acelaşi subiect vor fi abrogate.

Combinatul Minier de Îmbogăţire a Minereurilor Acide cu Conţinut de Fier de la Krivoi Rog (CIM Krivoi Rog) a fost un proiect de cooperare interstatală conceput pe o schemă utilizată în cadrul fostei organizaţii a Consiliului de Ajutor Economic Reciproc. Construirea CIM Krivoi Rog a fost hotărâtă prin Convenţia multilaterală privind colaborarea în acest scop, încheiată la 20 octombrie 1983 la Berlin, între Guvernele Republicii Democrate Germane, Republicii Populare Ungaria, Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste şi Republicii Socialiste Cehoslovacia. Ulterior, Republica Populară Ungară s-a retras din această Convenţie şi au aderat Republica Populară Bulgaria şi Republica Socialistă România (în baza Convenţiei interguvernamentale româno-sovietice din 29 decembrie 1986). Urmare a transformărilor politice şi sociale din ţările participante, după preluarea administraţiei Combinatului de către Ucraina ca stat independent, implicate în această colaborare au mai rămas doar Ucraina, România şi Slovacia. În baza Convenţiei interguvernamentale româno-sovietice din 29 decembrie 1986 şi a Protocolului interguvernamental româno-ucrainean din 5 mai 1994, volumul total al cotei de participare a României era de 774,54 milioane ruble transferabile, reprezentând  cca. 27% din valoarea întregului proiect. România a investit, până în prezent, circa 83% din valoarea cotei sale de participare în valoare totală de aproximativ 640,38 milioane ruble transferabile, la care se adaugă dobânzile.

Potrivit Protocolului, partea ucraineană asigura livrarea în avans către partea română a unui volum de 7,5 miliaone tone pelete în anii 1994 – 1996 din care în anul 1994 până la 2 mil tone, însă nu mai puţin de 1, 5 milioane tone. Preluarea peletelor din Ucraina, în contul rambursării datoriei urma să se efectueze de către Societatea”SIDEX” S.A. Galaţi. Au fost livrate, în avans, de către partea ucraineană doar 159.000 tone pelete. După anul 1994 au avut loc numeroase întâlniri bilaterale pentru rezolvarea situaţiei de la CIM Krivoi Rog. În anul 2008 în cadrul întâlnirilor de la Bucureşti, partea română a susţinut identificarea unei soluţii care să asigure plata integrală de către Ucraina a cheltuielilor efectuate de către România în cadrul CIM Krivoi Rog conform evidenţelor bancare. Partea ucrainenă a avansat mai multe propuneri, printre care rezolvarea situaţiei prin privatizarea Combinatului şi/sau despăgubirea părţii române pentru contribuţia efectuată.

Propunerile avansate nu au corespuns însă intereselor părţii române, astfel, în ceea ce priveşte ipoteza privatizării CIM Krivoi Rog, partea ucraineană a insistat pentru exonerarea acesteia de orice responsabilitate în cazul în care firma care ar fi preluat participarea ucrineană la Combinat nu ar fi plătit datoriile faţă de partea română, iar în ceea ce priveşte propunerile de despăgubire, acestea nu reprezentau decât o fracţiune din valoarea participaţiei României”, arată memorandumul aprobat de Ministerul Economiei care permite valorificarea participaţiei României la combinatul Krivoi Rog din Ucraina.

În anul 2011 a existat un nou plan de privatizare a CIM Krivoi Rog, dar nici acesta nu a fost pus în aplicare deoarece parte ucraineană a invocat necesitatea perfectării unor înţelegeri cu statele implicate în proiect. La începutul anului 2012, falimentul CIM Krivoi Rog este diferit Tribunalului Economic de la Kirovograd. Instanţa a acordat un termen de şase luni pentru a pune la dispoziţia sa un plan actualizat de reorganizare, având în vedere că unele creanţe au fost rambursate creditorilor. Din perspectiva obiectivului României de recuperare a cheltuielilor efectuate la CIM Krivoi Rog, situaţia s-a complicat prin prisma procedurii de faliment care se desfăşura în paralel cu evoluţiile politice. În data de 15 mai 2019, a avut loc, la sediul Ministerului Economiei, o întâlnire dintre reprezentanţii companiei Hares Engineering GmbH (Austria) – potenţial investitor pentru CIM Krivoi Rog, la solicitarea acestora, şi reprezentanţi ai Ministerului Economiei, Ministerul Afacerilor Externe şi Ministerul pentru  Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat. Potenţialii investitori şi-au manifestat interesul pentru Fabrica de Pelete construită de partea română pe platforma CIM Krivoi-Rog. În data de 30.11.2018 zona industrială a  Fabricii de Pelete a fost decuplată de la alimentarea cu energie electrică din cauza unor defecţiuni tehnice. Deşi defecţiunile au fost remediate la începutul lunii decembrie, costurilor aferente fiind suportate de către partea română, nici până în prezent Direcţia CIM Krivoi Rog nu a recuplat alimentarea cu energie electrică în zona respectivă. Ca urmare, a fost inundat subsolul obiectivelor şi utilajele tehnologice instalate, existând riscul afectării grave a structurii de rezistenţă a construcţiei. Conform relatărilor antreprenorilor români, Direcţia Generală CIM Krivoi Rog contrar prevederilor Protocolului din 5 mai 1994 dintre guvernele României şi Ucrainei a retras în totalitate paza exterioară a Fabricii de Pelete. Datorită acestui fapt s-au intensificat cazurile de pătrundere prin efracţie şi furturi operate de către grupuri de infractori, care depăşesc numeric paza asigurată de către antreprenorii români. Ultimul caz de furt a avut loc în noaptea de 08-09 ianuarie 2021, iar în urma apelului, Poliţia locală a reţinut 7 infractori. Totodată, firma slovacă Point continuă distrugerea construcţiei metalice, potrivit informarilor transmise de catre antreprenorii români, a conductelor tehnologice şi a utilajelor din obiectele ocupate abuziv, agresând paznicii antreprenorilor români.

Conducerea  CIM  Krivoi  Rog  continuă  să  aibă  o  atitudine ostilă  faţă   de personalul român”,  relevă documentul.

PE ACELAȘI SUBIECT:

DISTRIBUIE ARTICOLUL!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *