Spread the love

Ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, a anunţat miercuri seară punerea în dezbatere publică, până pe data de 31 martie 2021, a propunerilor de modificare a legilor Justiţiei – Legea 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, Legea 304/2004 referitoare la organizarea judiciară şi Legea 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii.

Predoiu a precizat, într-o conferinţă la sediul MJ, că printre modificările propuse se numără desfiinţarea Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie, profesionalizarea procesului de selecţie a magistraţilor – eliminarea încadrării fără concurs, eliminarea schemei de pensionare anticipată a magistraţilor, întărirea principiului independenţei procurorilor în activitatea judiciară şi eliminarea restricţiilor în ceea ce priveşte libertatea de exprimare a magistraţilor.

„Am aliniat mai bine, credem noi, aşa-zisul principiu al separaţiei carierelor între judecători şi procurori la Constituţia ţării. Am asigurat receptarea în plan legislativ a recomandărilor organismelor europene, instituite prin cunoscutele rapoarte MCV şi acordurile Comisiei de la Veneţia. Se adaugă receptarea jurisprudenţei CEDO cu impact asupra sistemului de organizare în justiţie a statutului magistraţilor”, a spus Predoiu.

MĂSURILE PROPUSE:

* Profesionalizarea procesului de selecţie a magistraţilor, prin eliminarea oricăror modalităţi de intrare în magistratură fără concurs (…), cu excepţia magistraţilor pensionari, care pot fi încadraţi fără concurs după pensionare la instanţe sau parchete care nu pot funcţiona normal din cauza numărului mare de posturi vacante.

* Eliminarea schemei de pensionare anticipată a magistraţilor – care a fost introdusă în 2018 – este suspendată printr-un act al Guvernului Orban, dar în perspectivă ea trebuie eliminată, pentru că va crea multiple vulnerabilităţi sub aspectul resurselor umane.

* Întărirea principiului independenţei procurorilor în activitatea judiciară. Micşorarea pragului de vechime impus procurorilor în funcţii de conducere de rang înalt având în vedere realităţile din teren.

* Ridicarea la rang de lege a unor proceduri de numire în funcţii de conducere de rang înalt a procurorilor şi restabilirea echilibrului între actorii implicaţi în procedura de numire – ministrul Justiţiei – preşedintele României – CSM.

* Eliminarea restricţiilor care privesc libertatea de exprimare a magistraţilor (…), criticate în toate rapoartele de ţară.

* Eliminarea rolului actual al Ministerului Finanţelor Publice în contextul procedurii de răspundere materială a magistraţilor pentru erori judiciare.

* Modificarea, respectiv lărgirea competenţei de judecată a judecătorilor stagiari, în acord cu realităţile din sistemul judiciar şi nivelul acestora de instrucţie.

* Revenirea la normele care consacrau accesul în funcţia de judecător la Înalta Curte prin concurs, urmărindu-se, astfel, creşterea profesionalismului, dar şi a transparenţei şi a obiectivităţii procesului decizional, context în care s-a introdus şi cerinţa dublei specializări a judecătorilor care accesează o funcţie la Instanţa supremă.

* Creşterea duratei mandatelor funcţiilor de conducere, de la 3 ani la 4 ani, având în vedere, în principal, natura atribuţiilor manageriale fixate prin lege în cazul acestor funcţii.

* Creşterea rolului procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte în procedurile de delegare.

* Desfiinţarea Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie, context în care proiectul reglementează modul de transfer al cauzelor judiciare la celelalte parchete, situaţia personalului structurii, alte dispoziţii tranzitorii, regimul juridic al diverselor acte procesuale/procedurale efectuate în procedură.

* Reglementarea detaliată a motivelor de revocare, precum şi procedura de revocare a procurorilor numiţi în cadrul DNA şi DIICOT, fiind stabilite criterii obiective pentru verificarea modului de exercitare necorespunzătoare a atribuţiilor specifice funcţiei, în acord cu recomandările Comisiei de la Veneţia (opinia 924/2018) şi deciziile CCR (Decizia nr. 33/2018).

* Abandonarea soluţiei legislative introduse prin Legea nr. 207/2018, cât priveşte compunerea completelor de judecată în apel cu un număr de 3 judecători şi revenirea la formula iniţială (2 judecători), având în vedere ineficienţa normei în vigoare din perspectiva asigurării calităţii procesului de deliberare, dar şi în raport de volumul mare de activitate al instanţelor de judecată, prin raportare la numărul de judecători şi la personalul auxiliar de specialitate.

* Limitarea posibilităţii infirmării soluţiei procurorului de către procurorul ierarhic superior la motivele de nelegalitate.

* Reafirmarea rolului constituţional al CSM, acela de garant al independenţei justiţiei, context în care au fost redate Plenului CSM o serie de atribuţii, amputate prin modificări legislative aferente anului 2018 (Legea nr. 234/2018). Conform proiectului, aspectele generale şi comune ale carierei magistraţilor şi organizarea instanţelor şi parchetelor sunt date în competenţa Plenului.

* Reformarea sistemului de alegere a membrilor judecători şi procurori ai CSM, prin instituirea unui nou tip de scrutin, în care membrii respectivi sunt aleşi de toţi judecătorii, respectiv de toţi procurorii, la nivel naţional, iar nu doar prin votul magistraţilor din cadrul instanţelor sau parchetelor pentru care se depune candidatura, cum prevede legislaţia în vigoare, modificarea urmărind creşterea gradului de reprezentativitate al membrilor CSM în raport cu întregul corp al magistraţilor.

* Extinderea sferei titularilor acţiunii disciplinare în materia răspunderii disciplinare a magistraţilor prin revenirea la sistemul existent anterior modificării legislaţiei operate în anul 2018, ministrul Justiţiei, procurorul general al PICCJ, respectiv preşedintele ICCJ redevenind titulari ai acţiunii disciplinare, diferenţiat, în funcţie de categoria de magistrat în discuţie, modificarea fiind în consonanţă cu principiul echilibrului puterilor în stat care asigură, în fapt, principiul separaţiei puterilor în stat, cu precizarea că normele similare anterioare modificării din 2018 au fost validate de către CCR (2011).

* Revizuirea normelor privind asigurarea conducerii Inspecţiei Judiciare, în raport cu modificările operate prin OUG nr. 77/2018 şi observaţii/recomandări din cadrul MCV (2018, 2019) (…); conform proiectului, inspectorul-şef şi inspectorul-şef adjunct sunt numiţi în funcţie de Plenul CSM, în urma unui concurs organizat de CSM prin INM, proiectul instituind şi normele referitoare la probele de concurs, comisiile de concurs, evaluarea şi notarea candidaţilor, contestarea rezultatelor.

* O inovaţie substanţială este cea cu privire la activitatea viitoare a CSM, după încheierea mandatului actualului CSM; proiectul de lege propune desfăşurarea activităţii CSM în două sesiuni ordinare şi sesiuni extraordinare, la nevoie, în perioada dintre sesiuni membrii CSM care au statut de magistrat urmând să îşi desfăşoare activitatea la instanţe şi parchete, cu excepţia preşedintelui şi a vicepreşedintelui CSM, care urmează să rămână cu activitate permanentă.

Numirea noului șef al DIICOT

Ministrul Justiției a afirmat că va fi lansată procedura pentru numirea unui procuror-şef al DIICOT ”la un moment dat”, urmând a se cântări dacă se vor aştepta noile legi ale Justiţiei, lansate în dezbatere publică, sau se va urmări „obiectivul de a stabiiza această funcţie”. Predoiu a afirmat, însă, că există un procuror-şef adjunct la DIICOT şi există premisele ca instituţia să funcţioneze bine în perioada următoare.

„O să lansăm la un moment dat. Este o întrebare, reflectez la ea. Este de cântărit dacă aşteptăm noile legi sau dăm întâietate unui obiectiv de a stabiliza această funcţie. Există toate premisele ca instituţia să funcţioneze”, a spus Predoiu.

Fosta șefă a Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, Giorgiana Hosu, a demisionat recent din funcţie, după ce soţul său a fost condamnat a 3 ani de închisoare cu suspendare în dosarul în care este acuzat că a ajutat-o pe Angela Toncescu, fost membru în Consiliul de Administraţie al Carpatica Asig Sibiu să influenţeze deciziile de la nivelul Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF) astfel încât să obţină avizul pentru numirea în funcţia de preşedinte al CA al Carpatica Asig.

CSM, sub control politic?

Proiectele de modificare a legilor justiţiei, anunţat miercuri seara de Cătălin Predoiu, au stârnit revoltă în rândul magistraţilor, unele propuneri fiind un evident regres faţă de situaţia actuală. Direcţia este una de politizare evidentă, inclusiv prin punerea CSM sub control politic. Tot în privinţa CSM se regăseşte o propunere care contrazice recomandările Comisiei de la Veneţia.

Potrivit proiectelor de modificare a Legii 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor şi a Legii 317 privind Consiliul Superior al Magistraturii, promovarea judecătorilor şi a procurorilor revine în competenţa Plenului CSM. Se anulează astfel o reformă certură de magistraţi şi lăudată de Comisia de le Veneţia, aceea a separării carierelor. În formula propusă de Predoiu, procurorii vor avea un cuvânt de spus inclusiv în privinţa judecătorilor care promovează la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Separarea carierelor a fost una dintre puţinele modificări apreciate de Comisia de la Veneţia, din pachetul trecut prin Parlament în 2018. În avizul preliminar din 13 iulie 2018, Comisia de la Veneţia considera că separarea carierelor prin gestionarea acestora de secţiile CSM este binevenită.

Ministerul Justiţiei propune, în proiectul de lege privind Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), ca activitatea plenului şi a secţiilor să se desfăşoare în două sesiuni ordinare şi în sesiuni extraordinare. Conform proiectului de lege propus, pentru următorul mandat al Consiliului Superior al Magistraturii, care urmează celui în curs la data intrării în vigoare a prezentei legi, activitatea plenului şi a secţiilor acestuia se va desfăşura în două sesiuni ordinare şi sesiuni extraordinare, la nevoie. Sesiunile ordinare se organizează în lunile aprilie – iunie, respectiv septembrie – noiembrie”, se arată în expunerea de motive a proiectului de act normativ, pus în dezbatere miercuri de Ministerul Justiţiei.

Conform documentului, între sesiuni, membrii care au calitatea de magistrat îşi vor desfăşura activitatea la instanţe şi parchete, cu excepţia preşedintelui şi a vicepreşedintelui CSM, care au activitate permanentă.

„Soluţia este justificată prin faptul că este important ca, după numire, membrii aleşi (…) judecători şi procurori să continue să îşi exercite funcţiile judiciare, o astfel de continuitate fiind necesară nu numai pentru că permite acestora să îşi menţină profesionalismul, dar să şi păstreze contactul cu ceilalţi judecători ori procurori, soluţia propusă eliminând o potenţială ‘autarhizare instituţională’ a Consiliului Superior al Magistraturii”, consideră Ministerul Justiţiei.

Proiectul reaşează atribuţiile specifice plenului şi secţiilor CSM, aspectele generale şi comune ale carierei magistraţilor şi organizarea instanţelor şi parchetelor fiind date în competenţa plenului, „întrucât Constituţia României a prevăzut o competenţă generală pentru plenul Consiliului Superior al Magistraturii, ca organ colegial şi reprezentativ, şi doar o competenţă de atribuire pentru secţiile sale”.

O altă modificare propusă priveşte sistemul de alegere a membrilor CSM, prin instituirea unui nou tip de scrutin la care participă toţi judecătorii, respectiv toţi procurorii la nivel naţional.

„Astfel, un judecător are dreptul de a alege pe toţi cei 9 judecători membri aleşi ai Consiliului Superior al Magistraturii, iar nu 2 sau 3 candidaţi, în raport de gradul instanţei la care îşi desfăşoară activitatea. Aceleaşi considerente sunt valabile şi în ceea ce priveşte alegerea membrilor procurori ai Consiliului Superior al Magistraturii. Soluţia este de natură să cointereseze toţi judecătorii/ procurorii în buna funcţionare a sistemului judiciar, în ansamblu, iar nu doar pe diferite niveluri de jurisdicţie”, se precizează în expunerea de motive.

Conform proiectului, acţiunea disciplinară în cazul abaterilor săvârşite de un judecător se exercită de către Inspecţia Judiciară prin inspectorul judiciar, de către ministrul Justiţiei sau de către preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. În cazul abaterilor săvârşite de procurori se exercită de către Inspecţia Judiciară prin inspectorul judiciar, de către ministrul Justiţiei sau de către procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

„Modificarea propusă este în consonanţă cu principiul separaţiei puterilor în stat, raporturile constituţionale dintre autorităţile statului cunoscând implicări reciproce ale unora în sfera de activitate a celorlalte, ceea ce semnifică echilibru prin cooperare şi control. (…) Proiectul elimină situaţia existentă în prezent, când o singură instituţie din sistemul judiciar, respectiv Inspecţia Judiciară, prin inspectorul judiciar, deţine toate prerogativele prin care un magistrat să fie tras la răspundere disciplinară, cu consecinţe grave asupra carierei sale”, susţine Ministerul Justiţiei.

Proiectul de act normativ mai vizează modificarea sistemului de revocare a membrilor aleşi ai CSM, reglementarea organizării colegiului de conducere al Inspecţiei Judiciare, precum şi instituirea unor norme primare în ceea ce priveşte numirea în funcţie a inspectorului-şef, inspectorului-şef adjunct şi a celor doi directori de inspecţie din cadrul Inspecţiei Judiciare.

„Atât inspectorul-şef, cât şi inspectorul-şef adjunct sunt numiţi în funcţie de plenul Consiliul Superior al Magistraturii, în urma unui concurs organizat (…) prin Institutul Naţional al Magistraturii (…). În ceea ce priveşte revocarea din funcţie a inspectorului-şef şi inspectorul-şef adjunct, proiectul stabileşte că aceştia sunt revocaţi din funcţie de plenul Consiliului Superior al Magistraturii, la solicitarea motivată a cel puţin 5 membri ai Consiliului sau la solicitarea motivată a Adunării generale a inspectorilor judiciari, pentru neîndeplinirea sau îndeplinirea necorespunzătoare a atribuţiilor manageriale privind organizarea eficientă, comportamentul şi comunicarea, asumarea responsabilităţilor şi aptitudinile manageriale”, se menţionează în expunerea de motive.

Predoiu, despre DNA: „Să investigheze pe toţi cei care încalcă legea. Nu există rezerve!

Ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, a afirmat că „angajamentul Ministerului faţă de lupta anticorupţie nu are niciun fel de ezitare”, dar trebuie răbdare, întrucât se fac eforturi de a reporni un sistem care, la un moment dat, fusese gripat de modificări legislative.

„Angajamentul Ministerului faţă de lupta anticorupţie nu are niciun fel de ezitare. Întotdeauna am solicitat şi solicit tuturor procurorilor să abordeze, să confrunte, să investigheze şi să trimită cu celeritate în judecată, pe bază de probe, pe toţi cei care încalcă legea. Nu există rezerve. (…) Am încredere în conducerile instalate. Ştiu că fac eforturi de a reporni un sistem care, la un moment dat, fusese gripat de modificări legislative, de atacuri la adresa justiției. Cred că suntem într-o fază în care este nevoie de un efort intens de a găsi, dacă vreţi, avântul luptei anticorupţie, de a regăsi ritmurile în cooperările dintre procurori şi polițişti astfel încât să finalizeze cât mai repede anchetele pe care sunt convins că le au. (…) Eu nu am nicio îndoială în ceea ce priveşte travaliul DNA şi al altor unităţi de parchet, dar ştiu în acelaşi timp ca practican al dreptului că a construi un dosar implică foarte mult timp. Sunt convins că în curând vom avea şi dosare care ajung la maturitate, adică să fie trimise în judecată. Nu este momentul să ne pierdem încrederea”, a spus Cătălin Predoiu.

PE ACELAȘI SUBIECT:

Facebook Comments

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *