Ministrul Educaţiei, Ligia Deca, anunţă că Legea învăţământului preuniversitar pe care o propune stabileşte sancţiuni pentru părinţii care refuză să semneze contractul educaţional cu şcoala, document prin care îşi asumă obligaţii în relaţia cu sistemul de învăţământ. „Îndemn familiile să vorbească cu respect despre şcoală, cu respect despre cadrele didactice”, afirmă ministrul, potrivit news.ro.
„Dacă un copil are anumite limite la şcoală şi alte limite acasă, s-ar putea să fie un pic confuz vis-a-vis de ceea ce este permis şi ceea ce nu este permis. În Legea învăţământului preuniversitar am mai introdus un lucru. Ştii că fiecare familie semnează acel contract educaţional cu şcoala, acel contract include drepturi şi obligaţii atât pentru elevi, cât şi pentru şcoală, cât şi pentru familie. În lege, ca urmare a faptului că am înţeles că sunt părinţi care nu doresc să semneze acest contract, am introdus sancţiuni pentru acele familii care refuză să-şi asume şi partea de responsabilitate, nu numai partea de drepturi pe care, firesc, elevii le au. Dar nu e vorba despre sancţiuni. Sigur că avem nevoie şi de limite, ceea ce trebuie să înţelegem este faptul că ceea ce facem noi, ca adulţi, are consecinţe pentru copii. De aceea, îndemn familiile să vorbească cu respect despre şcoală, cu respect despre cadrele didactice”, a afirmat Ligia Deca, miercuri, într-un interviu pentru TVR Info.
Conform proiectului Legii învăţământului preuniversitar, la înscrierea antepreşcolarului, a preşcolarului sau a elevului într-o unitate de învăţământ, directorul unităţii de învăţământ semnează contractul educaţional cu părinţii/reprezentantul legal ai/al acestora/elevul major. Contractul prevede drepturile şi obligaţiile reciproce ale părţilor, garantând drepturile beneficiarilor primari şi secundari, în conformitate cu prevederile contractului educaţional-tip, aprobat prin ordin al ministrului Educaţiei. Contractul încheiat între părinţi/reprezentantul legal/elevul major şi unitatea de învăţământ conţine obligatoriu clauzele din contractul educaţional-tip, iar, în funcţie de specificul fiecărei unităţi, prin hotărârea Consiliului de Administraţie, pot fi adăugate şi alte clauze, a căror natură nu poate afecta interesul superior al antepreşcolarului, al preşcolarului sau al elevului.
„Direcţiile Judeţene de Învăţământ Preuniversitar/Direcţia Municipiului Bucureşti de Învăţământ Preuniversitar, denumite în continuare DJIP/DMBIP, verifică modul de respectare a prevederilor contractului educaţional (…) din oficiu sau la sesizarea părintelui/reprezentantului legal/elevului major sau a directorului unităţii de învăţământ preuniversitar şi poate dispune aplicarea unor măsuri sau sancţiuni, în conformitate cu prevederile metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educaţiei”, stipulează proiectul publicat pe portalul Ministerului Educaţiei.
Deca a precizat că Legea educaţiei nu poate introduce prevederi care contravin Codului Civil, subliniind că sancţiunile şi măsurile foarte dure „au un impact, dar au un impact limitat”. În acest context, legislaţia trebuie să introducă proceduri concrete cu privire la modul în care fiecare dintre ei implicaţi trebuie să acţioneze în anumite situaţii indezirabile înregistrate în unităţile de învăţământ. Şcolile de corecţie nu sunt o soluţie, transmite ministrul Educaţiei, Ligia Deca, la finalul unor dezbateri-maraton la Comisia de educaţie a Camerei Deputaţilor, la care au participat reprezentanţii cultelor religioase, ai profesorilor şi inspectorilor şcolari, informează Agerpres.
„S-a discutat şi în această după-amiază care pot fi măsurile practice, pragmatice pentru combaterea violenţei în şcoli. S-a agreat, inclusiv aici, că exmatricularea fără drept de reînmatriculare sau aşa-numitele şcoli de corecţie nu sunt soluţii care să rezolve cauzele problemelor. Am discutat alte tipuri de soluţii care ar putea ajuta, inclusiv echipe multidisciplinare, inclusiv măsuri concrete de camere de reflecţie, ajutor, consiliere psihologică, lucrul cu familia. Practic, inclusiv, Asociaţia Psihologilor din România s-a poziţionat public şi a spus că măsurile extreme care au fost experimentate în alte sisteme de învăţământ nu au adus rezultatul scontat şi nu au adresat cauzele. Iar aici am avut o serie de sugestii foarte bune venite din partea unor lideri de şcoală, din partea unor profesori universitari (…) care sunt convinsă că se pot transforma în amendamente sau în legislaţie secundară, pentru că sunt multe chestiuni care ţin de regulamente”, a explicat ministrul Educaţiei, la finalul discuţiilor.
Întrebată ce măsuri se pot lua pentru profesorii care sunt agresivi, ministrul Educaţiei a amintit că o măsură imediată introdusă în Legea învăţământului preuniversitar este că acele cadre didactice care sunt cercetate disciplinar sau au un proces pe rol vizavi de violenţă şcolară nu vor mai preda la clasă, nu vor mai lua legătura cu elevii, urmând să desfăşoare activităţi administrative sau de altă natură în şcoală.
„Dar, elevii nu vor mai fi expuşi contactului cu acel cadru didactic până când nu se clarifică situaţia, până când cercetarea disciplinară sau procesul în instanţă nu ajunge la o concluzie, concluzie care se poate stabili fie desfacerea contractului de muncă, fie, dacă nu se confirmă acuzaţiile, reîntoarcerea în colectiv”, a precizat Deca.
Mai multe scandaluri sexuale și de o violență fără precedent au avut loc în ultimul timp în sistemul românesc de educație. E vorba fie de atacarea unei profesoare cu un cuțit în București, fie de agresiuni sexuale împotriva altei profesoare, ba chiar bătăi între elevi, sistemul de educație pare tot mai afectat de aceste scandaluri.
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google