Spread the love

Puterea vrea să știe tot ceea ce mișcă în țara asta în materie de bani. După ce ANAF a demarat operațiunea „Nunta“, trimițând trimită tinerilor căsătoriți solicitări ca aceștia să declare, într-un formular, ce relații economice au avut, în contextul căsătoriei civile și religioase, cu PFA, firme și altele, care le-au furnizat servicii de fotografie, muzică pentru petrecere, Guvernul a venit cu altă măsură care va lovi, în special, firmele și ONG-urile.

Concret, la inițiativa Guvernului, Camera Deputaților a votat miercuri, 24 octombrie, cu mare scandal, un proiect de lege pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului. Fiind o lege care vizează circulația banilor, evident, proiectul legislativ a stârnit discuții aprinse în Parlament, opoziția și puterea certându-se la cuțite.

Prevederea care a stârnit nemulțumiri a fost aceea că ONG-urile au obligația să raporteze Oficiului Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor toate ajutoarele pe care le dau și lista cu toți beneficiarii. Pentru a impune această prevedere, cei de la PSD s-au folosit de o directivă a UE privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor și pentru care țara noastră a fost dată în judecată de Comisia Europeană pe o procedură de infringement din cauza faptului că directiva nu a fost transpusă în legislația românească până acum.

Pentru a fi mai catolici decât Papa, actualul Guvern condus de Viorica Dăncilă a inclus printre beneficiarii reali, adică cei care primesc bani de la ONG și fundații, inclusiv, și cei care trebuie înscriși într-un registru special, bolnavii de cancer, persoanele cu dizabilități, bolnavii de SIDA, victimele violenețelor în familie, copiii care trebuie reintegrați, persoanele care trebuie reintegrate din punct de vedere profesional. Într-o scrisoare deschisă, mai multe ONG-uri au spus că această prevedere duce, printre altele, la blocarea activității organizațiilor neguvernamentale și reducerea drastică a numărului de cetățeni care apelează la serviciile ONG. La rândul ei, opoziția afirmă că, în interpretarea sa, prin beneficiari reali se înțelege acea persoană, alta decât cea care a beneficiat de bani, respectiv acea persoană ascunsă, acel intermediar care ar putea fi suspect de o operațiune de spălare a banilor. Politicienii din opoziție precizează că mult mai simplu ar fi fost dacă prevederea din lege s-ar fi referit doar la conducerile ONG-urilor și fundațiilor, nu la beneficiarii direcți sau la o anumită zonă în care banii ar putea fi scurși, alta decât s-a declarat că se îndreaptă banii.

„Dintr-o dorință pur politică de a avea control asupra ONG-urile, PSD a luat ad-literam terminologia de beneficiar real și, atunci, toate persoanele care beneficiază de bani de la fundații, bolnavii de cancer, persoanele cu dizabilități, bolnavii de SIDA, victimele violențelor în familie, copii care trebuie reintegrați, persoanele care trebuiesc reintegrate din punct de vedere profesional trebuie declarate și înscrise într-un registru, ceea ce nu e în regulă“, a declarat, pentru TOMIS NEWS, deputatul PNL Bogdan Huțucă.

Coțcăria pusă la cale de UDMR!

Așa cum a făcut în toți anii scurși de la Revoluție, UDMR a jucat cartea șantajului și a amenințat că, dacă organizațiile cetățenilor minorităților naționale nu sunt exceptate de la raportarea către stat a beneficiarilor finali, ei vor vota împotriva proiectului de lege. Pentru a se asigura că au voturile necesare, maghiarii au negociat cu cei de la PSD și, în cele din urmă, au primit ceea ce au dorit. Potrivit unui amendament votat în Comisia Juridică și Comisia de Buget a Camerei Deputaților, s-a votat prevederea prin care asociațiile și fundațiile aparținând cetățenilor aparținând minoritățile naționale, membre ale Consiliului Minorităților Naționale, sunt exceptate de la raportarea către stat a beneficiarilor finali. Cu alte cuvinte, legea pentru combaterea spălării banilor e pentru unii (minoritățile naționale) mumă, iar pentru restul ciumă. Pentru a juca pisa de teatru până la capăt, surse din Camera Deputaților spun că parlamentarii UDMR au votat până la urmă împotriva proiectului, dar i-au lăsat pe cei de la grupul minorităților naționale să voteze „pentru“.

Acțiunile la purtător, eliminate!

Singura măsură asupra căreia puterea și opoziția au căzut de acord a fost aceea de a elimina din legislație acţiunile la purtător, acestea urmând a fi convertite în acţiuni nominale, odată cu intrarea în vigoare a Legii pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului. În nota de fundamentare a proiectului, Guvernul a subliniat faptul că, în considerarea numărului redus de societăţi emitente de acţiuni la purtător înregistrate în România (deci a impactului relativ mic asupra mediului de afaceri) şi, având în vedere soluţiile pentru care au optat şi celelalte state membre (spre exemplu, Austria, Belgia, Cehia, Croaţia, Danemarca, Finlanda, Franţa, Italia, Letonia, Portugalia, Slovacia, Spania) în transpunerea acestei directive, se propune eliminarea posibilităţii societăţilor pe acţiuni de a emite acţiuni la purtător şi acordarea unui termen rezonabil (de 18 luni) de efectuare a conversiei acţiunilor la purtător în acţiuni nominative în cazul societăţilor pe acţiuni deja înmatriculate în registrul comerţului.

Circ la votul final. S-a votat de două ori!

Pentru că așa-i tradiția în Legislativul de pe Dâmbovița, orice act normativ controversat naște discuții aprinse și acțiuni parlamentare care forțează legea. Cele mai mari controverse la legea care reglementează prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului au fost la votul final. În primă fază, proiectul a picat la vot din cauza faptului că în favoare au votat mai puțini parlamentari decât ar fi avut nevoie puterea pentru a trece proiectul: 163 „pentru“, 115 „împotrivă“, 4 „abțineri“.  A urmat apoi o serie de declarații, aleșii de la mai toate formațiunile politice dându-și cu părerea despre acest proiect care aduce numeroase controverse.

„Bine că ne-a dat Dumnezeu mintea de pe urmă! Apreciem munca colegilor de la Oficiul de Combatere a Spălării Banilor, de aceea PNL a susținut amendamentele referitoare la organizarea acestei instituții, la modul în care se organizează conducerea acestei instituții. (…) Ne punem întrebarea: de ce trebuie să transpunem norme din directive altfel decât marile state occidentale? (…) România este aproape de infringement și nu reușim să transpunem directivele adoptate în 2015, 2016, Guvernul a catadicsit să vină cu transpunerea numai în mai 2018! Ca atare, prin acest vot cred că veți lua act de voința Parlamentului, bineînțeles Guvernul trebuie să vină cu un nou proiect de lege – transpunerea corectă a directivelor, fundațiile și asociațiile trebuie să apară numai în raport cu instituția fiduciei, asta spune directiva!“, a declarat Gabriel Andronache, deputat PNL.

La rândul său, deputatul PMP Marius Pașcan a spus că atenționez și informează asupra manierei ciudate și originală în care înțelege statul român să transpună anumite directive europene, într-o cheie proprie și nu înțelege nici această pripă.

„E un fel de devălmășie, de a dezbate pe picior, de a bloca ședința plenului, retragerea comisiilor și apar amendamente în raport, neasumate de nimeni, nepurtând nici un fel de motivație, în această cheie aberantă, neconstituțională! (…) Eu vă rog, dăm o dovadă de crasă neseriozitate!“, a punctat Pașcan.

De asemenea, președintele USR, deputatul Dan Barna a spus că USR a votat împotriva acestei legi pentru că este inadmisibil să folosim discriminarea ca monedă de apreciere politică a unor interese.

„Este inadmisibil să încercăm să transformăm societatea civilă într-un furnizor de informații și date pentru statul român! În această lege trebuie să existe un element de directivă foarte important: interzicerea acțiunilor la purtător și USR susține și așteaptă Guvernul să acționeze în această direcție!“, a subliniat Barna.

În apărarea minorităților, deputatul Varujan Pambuccian a explicat de ce acestea nu trebuie incluse în lege.

„Mă văd din nou nevoit să vă explic de ce noi nu suntem ONG-uri. Vadim (Corneliu Vadim Tudor, n.r.) mi-era foarte simpatic și cu el puteai să discuți lucrurile astea și, până la urmă, le înțelegea. Fac încercarea asta și acum. (…) Partidele și-au făcut legea partidelor politice, avem și noi în Cameră o lege organică de 15 ani, care nu a fost votată, legea cadru pentru minoritățile naționale… La un moment dat, sperăm să devină lege, proiect în care se vorbește despre organizațiile noastre ca despre un alt tip de organizație. Lucrul se poate constata cu mici flotări logice: noi participăm în alegeri, în toată legislația electorală suntem asimilați partidelor, suntem sub control AEP, ceea ce un ONG face obiectul tuturor acestor lucruri“, a notat Pambuccian.

Apoi de la tribuna Parlamentului, deputatul PSD Florin Iordache a intervenit și a spus că e o problemă la procedura de vot. Imediat, social democrații s-au repliat și au cerut reluarea votului. În acest timp, președintele Pro România, Victor Ponta a spus: „În timp ce căutați colegii, poate să reluați votul, voiam doar să spun că e foarte important ca Parlamentul să respecte procedurile și vreau să îi felicit pe cei care au votat împotrivă, pentru că altfel legea ar fi fost neconstituțională, împotriva prevederilor directivei UE și ar fi fost un târg murdar, pe care cel care l-a oferit a rămas cu el și cei care trebuiau să beneficieze nu l-au acceptat“.

Replica nu a întârziat să apară de la deputatul PSD Vasile-Daniel Suciu PSD: „Cineva care a vorbit înainte este într-o mare și gravă eroare. De câteva zile se comunică că reprezentanții noștri de la UDMR… noi am făcut târg cu ei. Ei au votat împotrivă, pentru că nu sunt exceptate fundațiile și organizațiile maghiare din acest proiect, dar Alexandru Rotaru, care este în sală, Marcel Ciolacu care este în sală, au votat și nu apar ca exprimându-și votul! Regulamentar, liderul de grup poate contesta și poate cere repetarea votului și cer repetarea votului pe acest proiect!“

Într-un final, după ce cei de la PSD au avut timp să-și aducă mai mulți colegi în sală, s-a supus din nou la vot proiectul legislativ și, surpriză, proiectul a trecut de acestă dată cu 170 de voturi „pentru“, 70 de voturi „contra“ și o „abținere“. În momentul de față, singurul care mai poate întoarce legea în Parlament este președintele Klaus Iohannis, care poate cere reexaminarea.

Facebook Comments

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *