Liderul suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei, va fugi la Moscova dacă regimul său se prăbușește, dezvăluie pe surse The Times. Khamenei, în vârstă de 86 de ani, va fugi din Teheran împreună cu consilierii și reprezentanții familiei sale dacă forțele sale de securitate nu reușesc să oprească demonstrațiile tot mai mari, se arată în articol.
„Planul B este pentru Khamenei și cercul său foarte apropiat de asociați și familie, inclusiv fiul său și moștenitorul nominalizat, Mojtaba”, spune o sursă de informații pentru ziarul britanic.În decembrie 2024, președintele sirian de atunci, Bashar al-Assad, aliat atât al președintelui rus Vladimir Putin, cât și al lui Khamenei, a fugit de o preluare rebelă la Moscova.
O sursă de informații israeliene a declarat publicației că Khamenei ar fugi la Moscova pentru că „nu există alt loc pentru el.” Acest așa-numit „Plan B” implică, de asemenea, „colectarea activelor, proprietăților imobiliare în străinătate și a numerarului pentru a asigura o plecare în siguranță”, a adăugat sursa. Mai multe persoane au fost ucise recent în timpul tulburărilor din Iran, unde cele mai ample proteste care au avut în ultimii trei ani, generate de inflaţia galopantă, au declanşat violenţe în mai multe regiuni, relatează Reuters.
Preşedintele american Donald Trump avertizează că Iranul va fi lovit ”foarte dur” dacă sunt ucişi manifestanţi în contestarea care se află în curs în republica islamică, iniţial din motive economice, dar s-a lărgit şi include revendicări politice, relatează AFP, conform News.ro.
”Urmărim acesst lucru foarte îndeaproape. Dacă ei încep să omoare oameni, aşa cum au făcut în trecut, cred că vor fi loviţi dur de către Statele Unite”, a ameninţat duminică, la bordul Air Force One, locatarul Casei Albe.
Contestarea a început la 28 decembrie, la Teheran, când comercianţi şi-au închis magazinele în semn de protest faţă de hiperinflaţie şi marasmul economic, după care a luat o întorsătură politică.Cel puţin 12 persoane – inclusiv membri ai forţelor de securitate – au fost ucise, potrivit unor surse oficiale. Este vorba despre cele mai importante manifestaţii de la cele care au zguduit Iranul în 2022, după moartea în detenţie a lui Mahsa Amini, o tânără arestată de Poliţia Moravurilor din cauză că a încălcat un cod vestimentar feminin strict. Contestarea actuală rămâne, însă, de o amploare mai redusă.
Agenţia de ştiri semi-oficială Fars şi grupul pentru drepturile omului Hengaw au raportat decese în Lordegan, un oraş din vestul Iranului.Autorităţile au confirmat un deces în oraşul Kuhdasht din vestul ţării, iar Hengaw a raportat un alt deces în provincia centrală Isfahan. Ciocnirile dintre protestatari şi serviciile de securitate marchează o escaladare semnificativă a tulburărilor care s-au răspândit de când comercianţii au început să protesteze duminică împotriva modului în care guvernul a gestionat deprecierea monedei şi creşterea rapidă a preţurilor. Fars a relatat că două persoane au fost ucise în Lordegan în ciocnirile dintre serviciile de securitate şi ceea ce a numit protestatari înarmaţi. Anterior, agenţia afirmase că mai multe persoane au murit. Hengaw a declarat la rândul său că mai multe persoane au fost ucise şi rănite acolo de forţele de securitate.
Gărzile Revoluţionare au declarat că un membru al unităţii paramilitare voluntare Basij afiliate acesteia a fost ucis în Kuhdasht şi alţi 13 au fost răniţi, acuzând demonstranţii că au profitat de proteste. Hengaw a declarat însă că bărbatul, identificat de Garda Revoluţionară ca fiind Amirhossam Khodayari Fard, protesta de fapt şi a fost ucis de forţele de securitate.
Hengaw a raportat, de asemenea, că un protestatar a fost împuşcat mortal miercuri în provincia Isfahan, din centrul Iranului.Reuters precizează că nu a putut verifica imediat niciuna dintre aceste informaţii.Proteste au avut loc şi joi în Marvdasht, în provincia Fars din sudul ţării, potrivit site-ului de ştiri activist HRANA. Potrivit Hengaw, demonstranţi au fost reţinuţi miercuri în provinciile vestice Kermanshah, Khuzestan şi Hamedan.
Tulburările survin într-un moment critic pentru conducerea clericală a Iranului, în contextul în care sancţiunile occidentale afectează o economie lovită de o inflaţie de 40% şi după ce, în iunie, Israelul şi SUA au lansat atacuri aeriene împotriva infrastructurii nucleare şi a conducerii militare a ţării.Teheranul a răspuns protestelor cu o ofertă de dialog, un gest aparent conciliant, concomitent cu răspunsul său în materie de securitate.Purtătorul de cuvânt al guvernului, Fatemeh Mohajerani, a declarat joi că autorităţile vor purta un dialog direct cu reprezentanţii sindicatelor şi comercianţilor, fără a da însă detalii.Basij este o forţă paramilitară voluntară loială liderului suprem, ayatollahul Ali Khamenei. Este afiliată Corpului Gărzilor Revoluţionare Islamice, care joi i-a acuzat pe cei implicaţi în tulburările din Kuhdasht că „profită de atmosfera protestelor populare”.
Comercianţii, proprietarii de magazine şi studenţii din mai multe universităţi iraniene protestează de patru zile şi au închis marile bazaruri. Guvernul a închis o mare parte a ţării miercuri, declarând zi liberă din cauza vremii reci.În ultimii ani, autorităţile au reprimat protestele legate de probleme precum preţurile ridicate, seceta, drepturile femeilor şi libertăţile politice, adesea prin măsuri de securitate dure şi arestări în masă.Economia Iranului se confruntă de ani de zile cu dificultăţi ca urmare a sancţiunilor impuse de SUA şi Occident asupra programului nuclear al Teheranului. Tensiunile regionale au dus la un război aerian de 12 zile cu Israelul în iunie, punând şi mai multă presiune pe finanţele ţării.Rialul iranian a pierdut aproximativ jumătate din valoarea sa faţă de dolar în 2025, inflaţia ajungând la 42,5% în decembrie.
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google