România pregătește dezvoltarea primelor parcuri eoliene offshore din sectorul său al Mării Negre. Ministerul Energiei a publicat în transparență decizională proiectul de hotărâre privind lista perimetrelor care pot fi concesionate.
Documentul delimitează șase zone cu o capacitate totală orientativă de aproximativ 11,5 GW. Dezvoltarea lor este împărțită în trei etape, în funcție de dificultatea tehnică, restricțiile existente și investițiile necesare în rețeaua electrică. Aprobarea listei nu echivalează cu atribuirea proiectelor. După adoptarea hotărârii, Ministerul Energiei va putea organiza procedurile competitive prin care perimetrele vor fi concesionate investitorilor.
Prima etapă cuprinde trei perimetre considerate realizabile cu tehnologiile disponibile în prezent. Cel mai mare dintre acestea are o suprafață de aproximativ 631 de kilometri pătrați și o capacitate estimată la 1.900 MW. Celelalte două perimetre au fiecare o capacitate de aproximativ 600 MW. În total, prima etapă ar putea aduce în sistem 3,1 GW de energie eoliană offshore. Cele trei parcuri ar utiliza turbine montate pe fundații fixe în fundul mării. Această primă fază este legată de obiectivul României de a instala aproximativ 3 GW de capacitate eoliană offshore până în 2035. A doua etapă cuprinde două zone cu o capacitate totală de 2,4 GW. Dezvoltarea lor este mai complicată, inclusiv din cauza suprapunerii cu anumite zone militare și cu perimetrul de siguranță al unui poligon de tragere. Cea de-a treia etapă vizează o suprafață de peste 2.000 de kilometri pătrați și o capacitate estimată la 6 GW. În această zonă, adâncimea apei ar putea impune utilizarea unor turbine pe platforme plutitoare.
Dezvoltarea unei industrii eoliene offshore nu presupune doar instalarea unor turbine în largul mării. Proiectele vor necesita investiții în porturi, nave specializate, cabluri submarine, stații electrice, componente industriale, servicii de mentenanță și pregătirea unei forțe de muncă specializate. Impactul economic total este estimat între 16 și 27 de miliarde de euro, potrivit datelor asociate proiectului citate de publicația elenă EnergyMag, citează Rador Radio România. Suma reprezintă valoarea adăugată care ar putea fi generată în economie pe parcursul dezvoltării industriei, nu valoarea unui contract deja semnat și nici bani care vor intra imediat la buget. Amploarea efectului va depinde de cât de multe echipamente și servicii vor fi produse în România. Dacă turbinele, cablurile și celelalte componente vor fi în mare parte importate, o parte considerabilă a valorii economice va pleca spre furnizorii externi.
Planurile României au început să atragă atenția companiilor energetice active în regiune.Mai multe grupuri cu capital grecesc au deja operațiuni sau proiecte în România, între care PPC, METLEN, AVAX, GEK TERNA, HELLENiQ Renewables, MORE și SUNEL-AMERESCO. Unele dintre aceste companii ar putea participa, individual sau în consorții, la viitoarele proceduri pentru concesionarea perimetrelor din Marea Neagră. Interesul efectiv va putea fi măsurat însă abia după publicarea condițiilor licitațiilor și depunerea ofertelor.
Cele șase zone propuse reprezintă numai o parte din resursa disponibilă. Foaia de parcurs realizată de Banca Mondială estimează potențialul tehnic eolian al sectorului românesc al Mării Negre la aproximativ 76 GW. Circa 22 GW ar putea fi instalați folosind turbine montate pe fundații fixe, iar alte 54 GW ar putea proveni din turbine plutitoare. Potențialul tehnic nu înseamnă că întreaga capacitate va fi construită. Din suprafața totală trebuie eliminate zonele incompatibile cu navigația, apărarea, exploatările de petrol și gaze, protecția mediului sau posibilitățile reale de racordare la rețea. Cifra arată însă dimensiunea resursei și explică de ce energia eoliană offshore poate deveni una dintre cele mai importante industrii energetice ale României în următoarele decenii. Pentru evacuarea producției offshore este planificată inclusiv o nouă linie de înaltă tensiune în zona Constanța Sud, cu termen estimat de punere în funcțiune începând din 2031.
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google