Bilanțul la jumătatea mandatului președintelui Consiliului Județean Constanța, Florin Mitroi, prezentat astăzi, aduce în fața opiniei publice o realitate administrativă marcată de discrepanțe majore între cifrele optimiste prezentate pe hârtie și stagnarea palpabilă din teren. La o analiză atentă a documentelor oficiale și a stadiului investițiilor pentru perioada 2024–2026, perioada de la preluarea mandatului se profilează drept un mandat de tranziție sau chiar de stagnare, în care marile proiecte purtate cu mândrie în rapoarte sunt, în covârșitoarea lor majoritate, inițiative moștenite din vechile administrații, aflate acum într-un stadiu prelungit de șantier sau blocate în faza birocratică. Deși conducerea județului flutură cifre impresionante privind atragerea de finanțări nerambursabile, cum ar fi totalul de 1.585,4 milioane de lei contractate, realitatea cotidiană a județului Constanța contrazice acest elan contabil prin lipsa acută de obiective finalizate care să îmbunătățească vizibil viața cetățenilor.
Privind retrospectiv portofoliul de proiecte, se remarcă absența totală a unor realizări majore finalizate sub actuala conducere, cum ar fi modernizarea unor tronsoane rutiere esențiale sau finalizarea mult-așteptatelor artere județene, care rămân blocate în stadiul de promisiuni sau de șantiere deschise cu anii. Spre deosebire de alte județe din țară unde administrațiile județene au reușit să livreze la termen rute ocolitoare, parcuri industriale sau rețele moderne de infrastructură medicală și rutieră gata de folosință, la Constanța ne confruntăm cu un portofoliu umflat artificial ca număr de obiective de la 4 în 2024 la 21 în 2026, însă alcătuit în mare parte din studii de fezabilitate, documentații tehnice, avize și proiecte în pregătire pe hartă. Drumuri județene de mică anvergură, tronsoane de câțiva kilometri sau reabilitări minore sunt trecute în dreptul marilor realizări viitoare, în timp ce lucrările propriu-zise înaintează cu o lentoare exasperantă:
În sectorul sanitar, considerat pilonul central al finanțărilor atrase prin valoarea de 837,6 milioane de lei alocată în mare parte proiectului pentru „Corpul nou Mamă și Copil” din cadrul Spitalului Clinic Județean de Urgență Constanța, semnalele trase de specialiști și din interiorul sistemului sunt extrem de alarmante. Această investiție vitală, evaluată la peste 826 de milioane de lei, se află în prezent în fața unui risc iminent de blocaj sau chiar de sistare a lucrărilor, amenințând să transforme o speranță a medicinei constănțene într-un monument al eșecului administrativ. În timp ce alte regiuni ale țării inaugurează spitale regionale și maternități ultramoderne finanțate prin PNRR sau fonduri europene, Constanța riscă să piardă ritmul din cauza unei gestiuni defectuoase a contractelor și a incapacității de a asigura cofinanțarea și ritmicitatea șantierului.
Analizând comparativ cu alte județe dezvoltate din România, unde performanța administrativă se măsoară în numărul de kilometri de drum dați în trafic, unități sanitare deschise și centre culturale reabilitate complet, județul Constanța sub conducerea lui Florin Mitroi oferă imaginea unei puteri birocratice axate pe hârtii și indicatori financiari abstracți. Faptul că investiții majore precum modernizarea drumului DJ391 Mangalia – Negru Vodă sau consolidarea Palatului Administrativ figurează cu sume colosale contractate, dar cu un impact practic invizibil în teren după doi ani de la preluarea mandatului, trădează o carență gravă de execuție managerială. Administrația județeană pare captivă într-un cerc vicios al birocrației, în care cheltuielile pentru studii și proiecte tehnice nu se mai traduc în rezultate concrete pentru cetățeanul plătitor de taxe, lăsând județul pe un trist loc secund în topul eficienței administrative naționale.
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google