Resursele actuale de energie și gaze naturale, din producție, depozite și importuri, pot acoperi necesarul ridicat de consum din aceste zile geroase, a dat asigurări ministrul Energiei, Bogdan Ivan, la finalul unei ședințe a Comandamentului Energetic Național. Românii au consumat în aceste zile cu temperaturi foarte scăzute mai multă energie decât în ultimele patru ierni, iar volumele de gaze au depășit praguri psihologice de 60 de milioane de metri cubi pe zi, potrivit datelor prezentate de Bogdan Ivan luni.
„În momentul de față tranzităm o perioadă cu temperaturi foarte reduse, suntem în medie cu aproximativ 4 grade Celsius sub media ultimilor cinci ani, ceea ce presupune automat un stres operațional suplimentar asupra sistemului energetic național. În momentul de față, astăzi am avut cel mai mare consum din această iarnă și din ultimii patru ani, 9235 MW instant, lucru care ne duce automat la o nevoie suplimentară de energie electrică. În momentul de față suntem mobilizați atât cu Hidroelectrica, care se află într-o stare foarte bună, avem un mix energetic destul de stabil pentru faptul că producem aproximativ 1.000 MW din eolian. Se asemenea, colegii de la CEO Oltenia a produc la maxim energie pe cărbune”, a detaliat Bogdan Ivan situația segmentului de energie electrică.
De asemenea, potrivit ministrului, consumul de gaz a crescut foarte mult, fiind o creștere în medie comparativ cu aceeași perioada anului trecut de 14,5% mai mare: „Am atins praguri psihologice de 60 de milioane de metri cubi pe zi consum, ceea ce ne duce automat la nevoia tot mai mare de a ne sincroniza pe tot ce înseamnă extragere din depozite și din producție, plus pentru a echilibra în anumite intervale zona de importuri. Suntem în situația în care, astăzi, în depozitele noastre avem 59% grad de umplere la depozitele de gaze, suntem cu 10% peste media Uniunii Europene și suntem în situația în care, încă de astăzi vară, în momentul în care am decis să umplem 100% depozitele, se dovedește că a fost o decizie inspirată, pentru că astăzi, când avem aceste perioade de ger, putem să spunem că suntem pregătiți pentru a face față oricăror provocări”, a declarat Bogdan Ivan.
Potrivit demnitarului, această perioadă geroasă va dura până miercuri: „Sistemul energetic este pregătit la maxim, atât în raport cu producția de energie electrică, cât și cu ceea de gaze naturale, transportul lor, distribuția și furnizarea”, a declarat ministrul.
În ceea ce privește problemele apărute, Bogdan Ivan a menționat că în urma condiții medio nefavorabile, a apărut defecțiunea sistemului în județul Suceava, în patru localități, fiind 700 de consumatori nealimentați luni după-amiază, când se lucra intens pentru ca ei să fie reconectați. De asemenea, a transmis ministrul Energiei, România este pregătită luni și din punct de vedere al stocurilor de cărbune, lucrătorii din Valea Jiului și de la Complexul Energetic Oltenia fiind la lucru, deși s-au confruntat cu temperaturi de -15 grade Celsius, în această perioadă, și au extras undeva la 25.000 de tone de cărbune în fiecare zi, iar cei de la Paroșeni lucrează ca să țină pornite centralele pe cărbune pentru a ne asigura că în această perioadă avem suficientă energie electrică.
Ministrul a precizat că diferența de consum se acoperă din importuri: „Păstrăm același gap (ecart – eng.) de aproximativ 1.200 MW pe importuri și cred că ceea ce este cel mai important ca oamenii de acasă să știe, pentru a evita subiecte care să creeze emoție, este faptul că România azi se află total în afara scenariului în care să ducem lipsă de energie, în afara scenariului în care să apară o defecțiune sistemică a sistemului energetic național, toată lumea este pregătită, m-am asigurat personal că fiecare dintre companiile responsabile sunt, cu toți specialiștii, pregătiți atât în zona de dispecerat, cât și în teren și în același timp le mulțumesc. Concluzia e că avem și gaze, avem și energie, funcționăm la maxim pentru a ne asigura că depășim această perioadă geloasă și în materie de gaze pot să spun că suntem cu aproximativ 170 milioane de metri cubi, depozite mai mari decât aceeași perioadă a anului trecut, deci suntem pregătiți pentru orice situație în această perioadă”, a mai arătat Bogdan Ivan.
Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a mai declarat, după Comandamentul Energetic Național, că România se află „total în afara oricărui scenariu” care ar putea duce la lipsă de energie sau la o defecțiune sistemică a sistemului energetic național, în contextul temperaturilor extrem de scăzute din aceste zile. Potrivit ministrului, sistemul energetic funcționează la capacitate maximă, iar mixul de producție este unul stabil. Hidroelectrica se află într-o stare foarte bună, producția din surse eoliene se ridică la aproximativ 1.000 MW, iar Complexul Energetic Oltenia funcționează la capacitate maximă pe bază de cărbune.
„În momentul de faţă suntem mobilizaţi atât cu Hidroelectrica, care se află într-o stare foarte bună, avem un mix energetic destul de stabil, pentru faptul că producem aproximativ 1.000 MW din eolian, de asemenea, colegii de la CE Oltenia produc la maxim energie pe cărbune. De asemenea, suntem şi într-o situaţie în care consumul de gaz a crescut foarte mult. Avem o creştere, în medie, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut cu 14,5% mai mare. Am atins pragul psihologic de 60 de milioane de mc pe zi consum, ceea ce ne duce automat la nevoia tot mai mare de a ne sincroniza pe tot ce înseamnă extragere din depozite şi din producţie, plus pentru a echilibra în anumite intervale zona de importuri”, a declarat ministrul Energiei, după Comandamentul Energetic Naţional.
Ministrul Bogdan Ivan a arătat că astăzi, în depozite avem 59% grad de umplere, la depozitele de gaze, cu 10% peste media Uniunii Europene: „Suntem în situaţia în care, încă de astă vară, în momentul în care am decis să umplem 100% depozitele, se dovedeşte că a fost o decizie inspirată, pentru că astăzi, când avem aceste perioade de ger, putem să spunem că suntem pregătiţi pentru a face faţă oricăror provocări. Această perioadă va dura până miercuri, sistemul energetic este pregătit la maxim, atât în raport cu producţia de energie electrică, cât şi cu ceea de gaze naturale, transportul lor, distribuţia şi furnizarea”, a completat el.
„Concluzia e că avem şi gaze, avem şi energie, funcţionăm la maxim pentru a ne asigura că depăşim această perioadă geroasă şi, în materie de gaze, pot să spun că suntem cu aproximativ 170 milioane de metri cubi depozite mai mari decât aceeaşi perioadă a anului trecut. Deci suntem pregătiţi pentru orice situaţie, în această perioadă”, a mai declarat ministrul Energiei. „Suntem deja la jumătatea lunii ianuarie. Dacă stăm să ne uităm în istorie, apare acest vârf de temperaturi negative de aproximativ două ori pe an, undeva în ianuarie şi în luna februarie. Noi avem aproape 60% din depozite, mai mult decât anul trecut, ceea ce ne dă confortul că vom putea trece această iarnă fără nicio problemă în materie de alimentare cu gaze naturale în România”, a spus ministrul.
De ce se mișcă prețul energiei în Dobrogea în perioada de ger și cum se vede în factură
În zilele de ger, discuția despre „prețul energiei” devine brusc personală: se vede în facturi, se simte în bugetul familiei și se transformă rapid în nervi. În Dobrogea, subiectul e și mai sensibil, pentru că regiunea este asociată cu producția mare de energie (eoliană, proximitatea Cernavodă), iar întrebarea apare firesc: dacă „avem energie”, de ce se scumpește tocmai când e mai frig?
Răspunsul scurt: prețul nu se mișcă după un singur factor, ci după echilibrul orar dintre cerere și ofertă, după cât de ușor poate fi transportată energia acolo unde e consumul și după cât costă „ultima” sursă chemată să acopere vârful. În episoadele de ger, toate aceste mecanisme sunt împinse la extrem.
Când temperaturile scad puternic, consumul crește simultan pe mai multe canale:
încălzire electrică (radiatoare, convectoare, aer condiționat pe încălzire, boilere)
pompe de căldură (care trag mai mult curent la temperaturi joase)
consum casnic de seară (iluminat, gătit, electrocasnice)
consum comercial și public (clădiri, spații logistice, servicii)
În Dobrogea, ca peste tot, vârful apare de regulă în intervalul de seară. Exact atunci sistemul are nevoie de energie „sigură”, livrabilă la minut, nu doar de energie ieftină „când se poate”. Când cererea urcă, intră în funcțiune resurse mai scumpe, iar acestea împing prețul în sus. Piața funcționează pe principiul prețului marginal: pentru fiecare oră, se acceptă oferte de producție de la cele mai ieftine la cele mai scumpe până când se acoperă cererea. Prețul final al acelei ore este dat, în esență, de cea mai scumpă ofertă necesară ca să închidă echilibrul. În perioade normale, o parte mare din consum poate fi acoperită de surse cu costuri mai mici. În ger, însă, vârful obligă sistemul să cheme producție flexibilă, de regulă mai scumpă (frecvent centrale pe gaze sau importuri la preț ridicat). Chiar dacă doar o parte din energie vine din aceste surse, ele pot seta prețul pentru întreaga oră.
Dobrogea este „inima” eoliană a României. Când bate vântul constant, energia eoliană intră masiv în sistem, iar prețul poate scădea. Problema este că vântul nu respectă vârful de consum.În episoadele de ger, pot apărea două situații care cresc volatilitatea:
vânt slab sau variabil în orele de seară → scade producția ieftină, crește nevoia de surse scumpe
schimbări rapide ale vântului → cresc abaterile față de prognoză și costurile de echilibrare
Pe scurt: Dobrogea poate produce mult, dar dacă exact în orele critice producția eoliană nu este acolo, sistemul trebuie să compenseze rapid. Un paradox frecvent în zonele cu producție mare este acesta: poți avea energie disponibilă în regiune, dar să nu o poți „împinge” suficient de repede către zonele unde cererea explodează. În orele de sarcină mare, rețeaua poate ajunge la limite tehnice pe anumite tronsoane. În astfel de momente, echilibrarea se face din resurse mai apropiate de consum sau din importuri, chiar dacă, teoretic, în altă parte există producție mai ieftină. Rezultatul este o piață mai nervoasă și prețuri care se mișcă rapid.
Sistemul trebuie să fie echilibrat în timp real: producția să fie egală cu consumul, clipă de clipă. În practică, se lucrează cu prognoze, iar diferențele se corectează prin piața de echilibrare. În zilele foarte reci, riscurile cresc:
consumul real poate depăși prognoza (mai ales seara)
producția eoliană poate fi sub/ peste estimări
unele unități pot avea indisponibilități tehnice
Când apar dezechilibre, energia cumpărată „din scurt” este, de regulă, mai scumpă. Costurile acestea se propagă în lanț: producători, furnizori, apoi în prețurile oferite clienților. România nu este o insulă energetică. Dacă gerul afectează o zonă largă (Balcani, Europa Centrală), cererea crește simultan, iar energia disponibilă pentru export scade. În orele în care România devine importator net, prețul intern tinde să urmeze nivelul regional. Dobrogea, prin poziționare, resimte și dinamica fluxurilor: când importurile sunt scumpe, ele pot deveni „ultima” sursă care închide piața în orele de vârf.
Când centralele pe gaze sunt cele care setează prețul marginal, energia electrică reflectă direct:
costul gazului
costul certificatelor de emisii CO₂
eficiența (randamentul) centralelor
În ger, dependența de producția flexibilă crește, iar sensibilitatea la acești factori devine mai mare. Chiar dacă în mix există surse mai ieftine, prețul final poate fi tras în sus de costul marginal al gazului și CO₂. Aici apare cea mai mare confuzie: „prețul energiei” din știri nu este întotdeauna același cu prețul din contract. În mod normal, un contract fix te protejează de variațiile zilnice/orare din piață. Factura nu ar trebui să sară de la o zi la alta doar pentru că a fost ger, atâta timp cât:
prețul energiei din contract este fix pe perioada respectivă
nu s-au schimbat tarifele reglementate (distribuție/transport)
Totuși, factura poate crește pentru că tu consumi mai mult (încălzire, apă caldă, aparate). În ger, diferența principală vine adesea din cantitate, nu din prețul pe kWh. Aici variațiile se pot vedea mai repede. Dacă furnizorul îți calculează energia în funcție de o referință de piață (de exemplu, prețuri medii pe o perioadă), episoadele de ger pot ridica media și, implicit, costul energiei. Factura include, de regulă:
energia activă (kWh) – partea care poate fi fixă sau variabilă, în funcție de contract
tarife reglementate (distribuție, transport, servicii de sistem)
taxe și contribuții (în funcție de cadrul în vigoare)
În perioadele cu consum mare, chiar dacă prețul pe kWh rămâne neschimbat, suma totală crește pentru că ai mai mulți kWh facturați. În Dobrogea, diferențele pot veni din:
tipul de încălzire (electric vs gaz vs mixt)
izolație și suprafață
obiceiuri de consum (vârf seara, aparate pornite continuu)
tipul de contract (fix vs variabil)
În această perioadă de ger, prețul energiei se mișcă pentru că sistemul are nevoie de energie sigură în orele de vârf, iar aceasta este, de multe ori, energia cea mai scumpă: gaze, importuri, echilibrare. În Dobrogea, producția eoliană poate ajuta mult când condițiile sunt bune, dar volatilitatea vântului și limitările de rețea pot face ca, în orele critice, prețul să fie dictat de resurse mai costisitoare. Pentru consumatori, efectul se vede în două feluri: fie printr-un cost pe kWh mai mare (mai ales la contracte variabile), fie printr-o factură mai mare pur și simplu pentru că, în ger, consumul urcă.
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google