Iulian Iancu, numit de Parlament în conducerea ANRE

Plenul Parlamentului a decis, miercuri, numirea fostului deputat PSD Iulian Iancu în funcţia de membru al Comitetului de Reglementare al Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE). S-au înregistrat 224 de voturi „pentru” şi 86 „împotrivă”. Votul a fost secret, cu buletine. În 8 iunie, fostul deputat de Constanța Iulian Iancu a fost validat de comisiile parlamentare de specialitate pentru această funcţie. În 3 mai, Parlamentul a decis vacantarea unui post de membru în Comitetul de Reglementare al Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei, după demisia lui Alexandru Stănescu.

Iulian Iancu și Legea Offshore

Iulian Iancu este inginer, specialitatea petrol si gaze; Potrivit CV-ului, a absolvit University Business School – Oxford, Marea Britanie, specialitatea management. Este deputat din 2005, neintrerupt, ocupand in Camera Deputatilor functia de presedinte al comisiei pentru industrii si servicii. In Guvernul Nastase (2000- 2004) a fost Secretar de stat in Ministerul Economiei si Comertului. Intre februarie 2000 si decembrie 2000 a fost presedinte al Autoritatii Nationale de Reglementare in Domeniul Gazelor Naturale. Intre 1999 si 2000 a fost Director general adjunct al SNGN Romgaz Medias. Si-a inceput cariera la Distributia de gaze Medias in 1985 ca inginer stagiar. Iancu este si presedinele Comitetului National Roman al Consiliului Mondial al Energiei (CNR-CME).

Numele lui Iulian Iancu este legat de controversata Lege Offshore. Legea, inițiată și girată la vremea respectivă de către Liviu Dragnea, la momentul respectiv președinte al PSD, bloca de facto exploatarea gazelor românești din Marea Neagră, lăsând România în continuare parțial dependentă de importul de gaze rusești, via Gazprom. În 2018, legea offshore era plimbată între comisii, iar Iulian Iancu era pe atunci și președintele Comisiei de Industrii și Servicii din Camera Deputaţilor și sprijinea viziunea lui Liviu Dragnea. Iancu a și ținut la vremea respectivă un discurs fulminant în fața plenului Parlamentului: „Am stat de vorbă cu investitorii din februarie până în iulie, săptămână de săptămână. La orice variantă de a aduce un dolar în plus faţă de redevenţă, nu au fost de acord, voiau doar redevenţa. Atât să luăm din acest zăcământ? Doar redevenţa?… Au spus (n..r investitorii) că vor pleca. De ce să pleci când ai confirmat zăcământul, când ai confirmat că sunt 84 de miliarde de metri cubi, când ştii că valorează 70 de miliarde, când ai dreptul să vinzi 50%, când ai dreptul pe directivă europeană să exporţi. De ce să pleci? Nu pleci. Dacă prinzi un astfel de mediu, mai poţi să scoţi 13 miliarde de dolari. Asta e miza: 13,5 miliarde de dolari. Asta vrem?”, declara Iancu în 2018.

În final, legea avea să fie adoptată la finalul anului 2018. Această Lege și Ordonanță de urgență 114 din același an, 2018, dată de guvernul Dăncilă, sunt considerate măsuri care au blocat investițiile și au încurajat importurile de la Gazprom. Gazul din Marea Neagră, evaluat anul trecut la peste 150 de miliarde de euro, a rămas neexploatat pentru că reticența investitorilor a dus la suspendarea proiectelor și a favorizat mai mult sau mai puțin direct interesele rusești de pe piața energiei.

Iulian Iancu, „cumpărat de Gazprom”

În 2011, deputatul PSD Georgian Pop apare în trei cablograme Wikileaks provenite de la Ambasada SUA la Bucureşti. Într-o astfel de cablogramă, datată 10 decembrie 2008, Georgian Pop face o afirmație gravă cu privire la Iulian Iancu, în contextul formării cabinetului PSD – PDL, atunci când se vehiculau diverse nume.

„Economie şi Energie: (PSD) Iulian Iancu. (Comentariul lui Pop: Atenţie la acest tip – el este cumpărat de Gazprom (he’s owned by Gazprom) şi va susţine South Stream şi propunerile ruseşti privind capacităţile de stocare a gazului în Mediaş, Moldova şi Bucureşti”, potrivit scurgerilor de informații publicate de WikiLeaks la momentul respectiv.

DISTRIBUIE ARTICOLUL!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.