Istoria luptelor pentru putere din PNL. Liberalii au schimbat de zece ori conducerea partidului în ultimii 30 de ani. Orban: „M-am hotărât foarte greu să candidez din nou. SACRIFICIUL meu pentru partid a fost TOTAL”

Partidul Național Liberal se află în prezent la al 10-lea președinte în istoria sa post-decembristă. Luna viitoare va avea loc un nou congres PNL, iar partidul ar putea trece din nou printr-o predare a ștachetei, de la Ludovic Orban, la Florin Cîțu. Liderul liberal Ludovic Orban a declarat vineri, cu ocazia prezentării Moțiunii „PNL – Forța Dreptei” în Comitetul Director Județean al PNL Vaslui, că s-a hotărât foarte greu să candideze pentru un nou mandat de președinte de partid.

Orban spune că a luat această hotărâre, pentru că toată viața și-a dedicat-o PNL:

M-am hătărât foarte greu să candidez pentru un nou mandat. Mi-am făcut un bilanț. Trebuie să vă spun că în contul personal nu am găsit mai nimic și în viața familială, și în ceea ce privește alte lucruri care țin de plăceri, obiceiuri. Sacrificiul meu pentru partid a fost total. Mi-am dedicat tot timpul, toată energia mea și mai ales în anul de guvernare în care am trecut prin niște încercări prin care nu ne-am fi imaginat niciodată că vom fi puși să dăm soluții la situații pe care nimeni nu le putea imagina. Am stat și m-am gândit, poate e timpul să mă gândesc mai mult la mine. Vine un moment în care îți pui întrebarea, oare are rost, are vreun sens, mai ales când te apropii de ultimii ani din viață și te mai gândești și la tine”, a spus Ludovic Orban.

Acesta a invocat lunga sa experiență în cadrul PNL: „Am luat această decizie pentru că toată viața mea matură mi-am dedicat-o PNL. Simt că port o răspundere foarte mare pentru PNL. M-am hotărât să candidez pentru că am capacitatea de a conduce în continuare PNL spre o evoluție pozitivă, spre o guvernare performantă și mai ales că am puterea de a pregăti PNL pentru un an crucial care va fi anul 2024, care va fi un an decisiv pentru evoluția ulterioară a României. De 30 de ani sunt implicat în viața politică, chiar dacă unii zic că nu mai am benzină eu vă zic că am o energie pe care unii de 30 de ani nu o au. Şi am ceva în plus, din cauza experienţei şi a faptului că am căutat permanent să învăţ, a faptului că am trecut prin, practic, toate etapele, de la consilier local, viceprimar, secretar general de instituţie, minister, nu zic în partid… Să nu credeţi că eu am aterizat brusc în conducerea naţională a unui partid fără să fi trecut prin munca de jos. Întotdeauna mi-a făcut plăcere să fac campanie electorală la firul ierbii. Şi acuma, ca preşedinte de partid, dacă nu m-am dus să lipesc afişul la 12 noaptea, să simt mirosul de aracet şi mai ales să simt cum echipa porneşte bătălia pentru câştigarea unor noi alegeri nu mă simt bine, nu simt că e campanie”, a susţinut Ludovic Orban.

Orban a amintit că a preluat filiale în situaţii proaste şi a urcat „pas cu pas, treaptă cu treaptă”. „Sigur că nu m-am aşteptat să am un contracandidat şi cu atât mai puţin un contracandidat care, practic, a fost partenerul meu şi omul care a crescut în patru ani ca Făt Frumos, fiind vicepreşedinte, lider de grup la Senat, ministru de Finanţe şi premier. Asta e. Nu întotdeauna noi ne alegem situaţia”, a adăugat el.

Orban a admis că există o competiţie „pe care poate mi-aş fi dorit-o altfel, nu cu atâta tensiune”.

Istoria post-decembristă a conducerii PNL

În timpul regimului comunist, Partidul Național Liberal a fost scos în afara legii. Dictatura comunistă nu admitea existența pluripartidismului în România, prin urmare doar PCR era considerat legitim. După reînființarea PNL, primul președinte a fost Radu Câmpeanu. Acesta a condus partidul din ianuarie 1990 până în februarie 1993. Anii ’90 au reprezentat pentru PNL o perioadă de sciziuni. Din PNL s-au desprins formațiuni precum Partidul Naţional Liberal-Aripa Tânără (PNL-AT), Partidul Liberal 93 (PL ’93), Partidul Naţional Liberal (PNL-CD), Uniunea Liberală „Brătianu” (ULB), PNL-Câmpeanu.

PNL a participat la primele alegeri parlamentare de după 1989, reuşind să intre în parlament, cu 6,41% la Camera Deputaţilor şi 7,6% la Senat. După căderea Guvernului Roman în septembrie 1991, în perioada octombrie 1991-noiembrie 1992, PNL a participat la guvernare împreună cu FSN, sub conducerea independentului Theodor Stolojan. La Conferința Națională de la Brașov din 1993, Mircea Ionescu Quintus avea să fie ales noul președinte al PNL. Acesta avea să fie reales mai apoi la Congresul PNL din mai 1997, iar în funcţia de prim-vicepreşedinte avea să fie ales Valeriu Stoica. Acesta din urmă avea să fie următorul președinte al PNL.

Dacă anii ’90 au reprezentat anii sciziunilor, anii 2000 au fost cei ai fuziunilor. În 1998, PNL fuziona cu Partidul Alianța Civică, iar în 2002 fuziona cu Alianţa pentru România (ApR). Congresul din august 2002 avea să ducă la o nouă schimbare la vârful conducerii partidului. Theodor Stolojan avea să fie ales la acest congres drept președinte al PNL. Partidul Național Liberal avea să fuzioneze în 2003 cu  Uniunea Forţelor de Dreapta.

După retragerea lui Stolojan, în octombrie 2004 președinte interimar al PNL devine Călin Popescu-Tăriceanu. La congresul PNL din 2005 este oficializată alegerea lui Tăriceanu în funcția de președinte al PNL. Tăriceanu avea să fie reales la congresul PNL din ianuarie 2007. Congresul din martie 2009 avea să aducă o nouă schimbare la șefia PNL. Tăriceanu avea să fie înlocuit de Crin Antonescu. Acesta a fost reconfirmat la conducerea partidului și după congresul din februarie 2013. În același timp, prim-vicepreședinte a fost ales Klaus Iohannis. Crin Antonescu avea să demisioneze din PNL în mai 2014, invocând rezultatul slab de la alegerile europarlamentare din acel an. Astfel că la congresul PNL din iunie 2014, Klaus Iohannis avea să fie ales președintele partidului. Tot atunci s-a adoptat și propunerea de fuziune a PNL cu PDL. După ce Klaus Iohannis şi-a depus mandatul de preşedinte al partidului, ca urmare a alegerii sale în funcţia de preşedinte al României, PNL a fost condus la nivel intermediar de Alina Gorghiu și mai apoi de Raluca Turcan. În final, în cadrul congresului din 17 iunie 2017, Ludovic Orban avea să devină noul președinte al PNL.

Acum congresul din toamnă ar putea aduce o nouă schimbare de garnitură la vârful partidului. Florin Cîțu îi vânează funcția lui Orban și nu ar fi exclus ca în cazul unei victorii a acestuia, PNL să treacă printr-o nouă perioadă de sciziuni la fel ca în anii ’90. Confruntarea este una acerbă, iar falia dintre tabăra lui Orban și cea a lui Cîțu pare că se mărește de la o zi la alta.

PE ACELAȘI SUBIECT:

DISTRIBUIE ARTICOLUL!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *