Isărescu (BNR), despre Tezaurul României din Rusia: „Este SINGURUL caz în care obligațiile de restituire NU sunt respectate”

Tezaurul BNR trimis în Rusia, nerecuperat, reprezintă unul dintre cele mai sensibile subiecte pentru români. Mugur Isărescu a oferit noi comentarii pe marginea acestei teme, în această săptămână, la aproape 105 ani de când România a adăpostit aur și bijuterii la Moscova.

Tezaurul Băncii Naţionale a României rămâne singurul caz în care o rezervă de aur monetară este încredinţată cu acte în regulă şi cu toate garanţiile depozitarului, Imperiul Rus, că va fi returnată oricând la cererea proprietarului pentru ca ulterior, într-adevăr şi datorită istoriei, aceste obligaţii asumate conform tuturor normelor şi cutumelor internaţionale să nu mai fie respectate”, a declarat Mugur Isărescu în cadrul dezbaterii volumului „Destinul tezaurului românesc. Argumente din arhivele ruse”.

Guvernatorul Băncii Naţionale a amintit modul în care România s-a comportat cu Polonia, care a trimis aurul la Mănăstirea Tismana, pe care l-a primit înapoi, în anul 1948. Isărescu a declarat că acest lucru s-a realizat fără documente, deci doar pe bază de încredere. Potrivit șefului BNR, România a trimis în Primul Război Mondial, ca primă tranșă la Moscova, 1.738 de casete cu aur, în valoare de 314.580.456,84 de lei și două casete cu bijuteriile Reginei Maria, în valoare declarată de 7.000.000 de lei. Un tren a transportat tezaurul, care a fost depus la Banca de Stat a Rusiei, în „Sala Armelor” de la Kremlin. Potrivit lui Isărescu, valoarea întregului depozit făcut la Moscova pe numele BNR era de 321.580.456 lei aur. În iulie 1917 a început pregătirea unui alt transport, în care au fost incluse şi valori ale Casei de Depuneri şi Consemnaţiuni, o parte din documentele păstrate la Arhivele Statului, arhivele unor instituţii publice şi particulare, lucrări de artă şi alte piese de valoare aparţinând colecţiilor particulare, odoare mănăstireşti, cărţi rare, manuscrise, documente şi colecţiile numismatice ale Academiei Române, ale Muzeului de antichităţi, valori ale unor mari bănci comerciale, respectiv acţiuni, obligaţiuni, depozite ale clienţilor etc. Au fost încărcate 188 de casete cu aur, în valoare de 1.594.757.083 de lei, iar cantitatea totală a aurului era de 91,5 tone, la o valoare de 315.154.980 de lei.

Se afirmă foarte des că numai o decizie politică a Moscovei poate să rezolve această problemă. Dar, reamintesc, că un drept care nu este mereu afirmat cade în uitare. A dezbate problema Tezaurului evacuat la Moscova este o responsabilitate a tuturor instituţiilor care şi-au pierdut averea în 1916 şi 191, dar şi a istoricilor, care, după 1990, au avut posibilitatea să se pronunţe indiferent de felul în care se desfăşurau demersurile din punct de vedere politic şi diplomatic. Noi credem că trebuie să continue cercetarea şi documentarea în arhive, fototeci şi biblioteci. Volumul pe care îl propunem astăzi pentru dezbatere este o bună dovadă în acest sens”, a afirmat Isărescu.

Lenin avea ideea Tezaur contra Basarabia, sau Basarabia contra Tezaur

Un volum dedicat tezaurului românesc de la Moscova, care reuneşte documente, în mare parte inedite, din arhivele centrale ruse, semnat de dr. Ilie Schipor, fost diplomat în capitala Federaţiei Ruse, a fost lansat miercuri la Centrul de Perfecţionare Profesională şi Activităţi Sociale al Băncii Naţionale a României. Apărut la Editura Oscar Print, studiul „Destinul tezaurului românesc. Argumente din arhivele ruse” cuprinde 162 de documente, dintre care 120 inedite, identificate de autor în arhivele ruseşti şi obţinute de la instituţiile deţinătoare în fotocopii autentificate.

Am încercat să realizez o lucrare care să răspundă în acelaşi timp specialiştilor – istorici, economişti, finanţişti – care, într-un fel sau altul, sunt interesaţi de soarta Tezaurului României, în ansamblul lui, adică atât de componenta bancară, respectiv aurul BNR, care a fost evacuat, sechestrat şi niciodată întors, cât şi de cea patrimonială, cultural-artistică şi identitară, care nu e cu nimic mai puţin importantă decât prima, cât şi cititorului obişnuit”, a declarat Ilie Schipor.

Potrivit autorului, lucrarea oferă informaţii privind iniţierea de către partea rusă (octombrie 1916 – august 1917) a operaţiunii de evacuare la Moscova a Tezaurului României; sechestrarea (în ianuarie 1918) de către puterea sovietică a Tezaurului BNR, a bunurilor patrimoniale cultural-artistice şi arhivistice româneşti; transferarea în afara Moscovei (în octombrie 1919) a unei părţi din tezaurul BNR şi revenirea (în iulie 1921) a aurului românesc în depozitele din Kremlin; risipirea succesivă (începând cu toamna lui 1921) şi devalizarea finală (până la începutul lui 1925) de către URSS a Tezaurului BNR; inventarierea şi mutarea succesivă a valorilor patrimoniale, cultural-istorice şi identitare româneşti în mai multe locuri din Moscova; cercetarea repetată şi aprofundată a fondurilor arhivistice româneşti în scopul „exploatării lor politice“; restituirile incomplete, simbolice în unele cazuri, din 1935 şi 1956, ca şi despre „blestemul şi miturile” aurului românesc „pribegit” în spaţiul slav. Totodată, într-un capitol, intitulat „Lenin contabilul”, autorul dezvăluie preocuparea liderului sovietic pentru Tezaurul României, ca „monedă de schimb” în problema Basarabiei.

Sunt multe documente din care rezultă că el (Lenin – n.r.) manifesta o preocupare deosebită faţă de soarta Tezaurului României. Este un document care nu numai că este foarte interesant, dar a cărui existenţă nici nu era bănuită. Lenin le spune celor de la Comisariatul Poporului pentru Finanţe să nu se atingă ‘nici cu un fir de păr’ de aurul României. Aceasta nu înseamnă că el era un apărător din motive personale sau politice al Tezaurului României. Lenin era foarte interesat ca acesta să poată fi utilizat ca monedă de schimb, să spunem, pentru marea chestiune care însemna Basarabia. Deci, s-a luat în calcul ideea unui troc Tezaur contra Basarabia, sau Basarabia contra Tezaur”, a mai spus Ilie Schipor.

La eveniment, moderat de Cristian Păunescu, consilier al guvernatorului BNR, au fost prezenţi, alături de autor, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, prof. univ. dr. Ioan Bolovan, membru corespondent al Academiei Române, prof. univ. dr. Ion Calafeteanu, Universitatea „Valahia” din Târgovişte.

Născut în anul 1952, la Vicovu de Sus, Suceava, Ilie Schipor a fost director al Muzeului Militar Naţional (1995 – 2000), şef al Secţiei Tradiţii Militare din Ministerul Apărării Naţionale în perioadele 1990 – 1995 şi 2000 – 2002, director adjunct al Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor (2004 – 2009), ministru-consilier în Ambasada României la Moscova în perioada august 2009 – august 2019. Este autorul, printre altele, al unor lucrări bazate pe izvoare arhivistice dedicate Primului şi celui de-al Doilea Război Mondial, ca şi prizonierilor români din Uniunea Sovietică, ori deportării în fosta URSS a etnicilor germani din România.

CITEȘTE ȘI:

DISTRIBUIE ARTICOLUL!
  •  

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *