Orientul Mijlociu traversează un nou moment de maximă tensiune, după ce liderii iranieni au transmis mesaje dure privind negocierile cu Statele Unite, programul nuclear și controlul Strâmtorii Ormuz, în timp ce bilanțul uman al războiului depășește 3.000 de morți. Președintele iranian Masoud Pezeshkian a afirmat că loviturile israeliene asupra Libanului, soldate cu peste 200 de morți și aproximativ 1.000 de răniți, arată că Israelul nu și-a respectat angajamentele, ceea ce face negocierile „lipsite de sens”. Într-un mesaj publicat pe platforma X, liderul de la Teheran a transmis că Iranul „rămâne cu mâinile pe trăgaci” și că nu își va abandona „frații și surorile libanezi”.
În același registru, președintele Parlamentului iranian, Mohammad Bagher Ghalibaf, a avertizat că Libanul este o „parte inseparabilă” a armistițiului negociat cu SUA prin mediere pakistaneză și că orice încălcare va provoca „un răspuns puternic” din partea Iranului. Israelul a susținut însă că armistițiul dintre SUA și Iran nu include conflictul cu Hezbollah.
Un alt punct major de escaladare este Strâmtoarea Ormuz. Potrivit informațiilor apărute în presa iraniană, Teheranul a decis reînchiderea strâmtorii, prezentată ca măsură de presiune cu impact global. Corpul Gardienilor Revoluției Islamice a susținut că una dintre clauzele-cheie ale planului discutat cu americanii vizează „gestionarea inteligentă” a strâmtorii de către Iran și chiar menținerea acesteia „sub controlul Iranului”. Vicepreședintele american JD Vance a respins ferm aceste acuzații și a afirmat că SUA respectă armistițiul și continuă negocierile. El a vorbit despre confuzie în jurul mai multor variante ale unui „plan în 10 puncte”, susținând că una dintre ele ar fi fost atât de slabă încât administrația americană a considerat că a fost „scrisă de ChatGPT”.
În paralel, șeful agenției iraniene pentru energie atomică, Mohammad Eslami, a exclus categoric orice restricționare a programului de îmbogățire a uraniului, una dintre cererile centrale ale Washingtonului și Israelului. „Pretențiile și cerințele dușmanilor noștri de a restricționa programul de îmbogățire a uraniului din Iran nu sunt decât dorințe deșarte care vor fi îngropate”, a declarat oficialul iranian. Mesajul vine înaintea unor noi discuții cu SUA, mediate de Pakistan. Teheranul susține că își apără dreptul la energie nucleară civilă și neagă că ar urmări fabricarea unei bombe atomice, în timp ce Washingtonul cere predarea stocurilor de uraniu puternic îmbogățit și oprirea oricărei activități de îmbogățire. Totuși, Donald Trump a afirmat miercuri că Iranul ar fi acceptat să renunțe la îmbogățirea uraniului în schimbul relaxării sancțiunilor. Liderul american a susținut că „multe dintre cele 15 puncte au fost deja convenite”, însă declarațiile venite dinspre Teheran contrazic direct această versiune.
Potrivit analistului de securitate Hari Bucur-Marcu, citat de PS News, acceptarea încetării focului înainte de expirarea ultimatumului transmis de Donald Trump nu a fost un gest spontan, ci rezultatul unei presiuni militare și psihologice uriașe. Analistul susține că Iranul a înțeles că se află într-o poziție militară inferioară și că Statele Unite nu au căzut în capcana unui război terestru, unde Teheranul ar fi putut încerca tactici de gherilă. În acest context, costurile confruntării și semnalul că Washingtonul nu blufează ar fi cântărit decisiv.
Pe fondul acestor evoluții, șeful organizației de medicină legală din Iran, Abas Masjedi Arani, a anunțat că războiul început pe 28 februarie de Statele Unite și Israel a provocat peste 3.000 de morți în întreaga țară. Potrivit acestuia, aproximativ 40% dintre victime nu au putut fi identificate inițial, iar procesul de identificare este încă în desfășurare. Ultimul bilanț oficial anterior, publicat pe 5 martie, indica 1.230 de morți. ONG-ul HRANA, cu sediul în SUA, estimează însă 3.636 de morți, dintre care 1.701 civili. Printre victime se află și oficiali de rang înalt, inclusiv liderul suprem Ali Khamenei, Ali Larijani și comandantul-șef al Gardienilor Revoluției, Mohammad Pakpur. Iranul și SUA au convenit un armistițiu de două săptămâni pentru negocieri, însă mesajele contradictorii privind Libanul, Ormuz și programul nuclear arată că înțelegerea rămâne extrem de fragilă.
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google