Iohannis și Ciucă, mesaje de Ziua Dezrobirii Romilor: „Au împărtășit idealurile și speranțele națiunii noastre”

Președintele Klaus Iohannis a transmis un mesaj de Ziua Dezrobirii Romilor. Șeful statului spune că lupta cu manifestările rasiste și xenofobe, depășirea prejudecăților, precum și atingerea egalității reale de șanse ale acestei comunități pot fi asigurate prin educație și cultură.

Într-o perioadă în care discursul incitator la ură, violenţa şi intoleranţa sunt din nou prezente în spaţiul public, avem datoria de a rămâne vigilenţi şi de a nu permite ca drepturile omului să fie încălcate, iar romii să fie o dată în plus marginalizaţi. Am convingerea că lupta cu manifestările rasiste şi xenofobe, depăşirea prejudecăţilor, precum şi atingerea egalităţii reale de şanse pot fi asigurate prin educaţie şi cultură. În «România Educată», minorităţile naţionale sunt preţuite, iar relaţiile dintre oameni şi autorităţi se bazează pe dialog şi pe aprecierea diversităţii, forţele motrice ale progresului Europei”, precizează şeful statului.

El menţionează că se împlinesc 166 de ani de la momentul în care comunitatea roma şi-a dobândit libertatea, iar „actul dezrobirii romilor de la 1856 este expresia consensului elitelor politice ale acelor vremuri asupra unui obiectiv major: aderarea României la valorile umaniste occidentale, prin includerea romilor în destinul şi construcţia naţiunii”.

De atunci şi până în prezent, comunitatea roma a contribuit constant la modernizarea ţării noastre. Minoritatea roma a fost prezentă în momentele fondatoare din istoria României şi a împărtăşit greutăţile, dar şi idealurile şi speranţele naţiunii noastre. Ziua Dezrobirii Romilor ne oferă un bun exemplu de a evidenţia capacitatea societăţii noastre de a-şi găsi coeziunea. Dezrobirea romilor a pus piatra de temelie a procesului de recuperare a identităţii şi a memoriei unei comunităţi profund încercate de istorie. Evocăm astăzi amintirea victimelor robiei, ale deportărilor, umilinţelor, privaţiunilor şi ale asimilării forţate. (…) Ziua Dezrobirii Romilor este şi un prilej înnoit de reflecţie asupra setului de valori care a stat la baza viziunii şi a acţiunii elitelor care au luptat, la începuturile modernităţii României, pentru libertatea şi demnitatea romilor, ca parte de nedespărţit a libertăţii şi demnităţii naţionale. Să valorificăm efortul lor şi să continuăm să acţionăm în acelaşi spirit de solidaritate, responsabilitate şi respect faţă de semeni”, transmite Klaus Iohannis.

Premierul Nicolae Ciucă îndeamnă, în mesajul de Ziua Dezrobirii Romilor, la respectarea şi sprijinirea acestei comunităţi, fără a o obliga la îndepărtarea de specificul său, remarcând că, în mod paradoxal, instinctul libertăţii pare să definească cel mai pregnant spiritul romilor, acestei caracteristice adăugându-i-se „puterea de a spune mereu lucrurilor pe nume, pasiunea firii, autenticitatea, inventivitatea şi deloc în ultimul rând talentul artistic, în special la muzică şi dans”.

Mesajul prim-ministrului Nicolae Ciucă:

România marchează astăzi 166 de ani de la dezrobirea integrală pe teritoriul naţional a ultimilor romi rămaşi în sclavie, printr-o lege promulgată de domnitorul Barbu Ştirbei la 20 februarie 1856, „Legiuirea pentru emanciparea tuturor ţiganilor din Principatul Ţării Româneşti”, în urma căreia 250.000 de romi au primit statutul de oameni liberi. Un act normativ similar fusese votat de Divanul Obştesc în Moldova, cu aproximativ două luni înainte, la iniţiativa domnitorului Grigore Alexandru Ghika.

Procesul dezrobirii a început în Transilvania, printr-un ordin imperial din 1783 inspirat de iluminismul european, şi avea să se definitiveze abia după 80 de ani, cu Valahia, graţie boierilor paşoptişti care militau pentru revoluţionarea ţărilor române pe toate planurile, în rândul cărora s-a distins ca figură proeminentă scriitorul, istoricul şi omul politic Mihail Kogălniceanu.

După o înrobire care a durat jumătate de mileniu pe pământ românesc, cu suferinţe şi mărturii tulburătoare despre acestea, libertatea de doar 166 de ani a romilor este una tânără. În istoria recentă romii au suferit drame teribile, precum deportarea în Transnistria din 1942 ori deposedări şi intruziuni în modul de viaţă specific sub regimul comunist – confiscarea aurului, încercarea de integrare forţată, inclusiv prin sedentarizare, neacordarea statutului de minoritate naţională conlocuitoare, ceea ce pe mulţi i-a determinat să-şi ascundă apartenenţa etnică şi să-şi abandoneze îndeletnicirile tradiţionale.

Provocările minorităţii rome, legate de nivelul de trai, de păstrarea specificului etnic, de nediscriminare, incluziune, egalitate de şanse sau acces la oportunităţi sunt prezente în unele cazuri, nu doar în România, unde aceştia reprezintă a doua cea mai numeroasă minoritate etnică, ci şi la nivel european.

Există un cadru strategic al Uniunii Europene privind egalitatea, incluziunea şi participarea romilor la viaţa politică, socială, economică şi culturală. Există, de asemenea, o strategie naţională pentru incluziunea minorităţii rome, vizând perioada 2021-2027 şi este în curs un proiect de înfiinţare a unui Muzeu al Istoriei şi Culturii Romilor. Aceste lucruri se pot face într-un cadru instituţional, dar este nevoie şi de participarea colectivă a cetăţenilor României şi Europei, de acţiuni, decizii şi gesturi din partea fiecăruia dintre noi, pentru ca etnia romă să facă pasul final spre o viaţă mai bună aşa cum se cuvine tuturor cetăţenilor.

Vă îndemn să respectăm această comunitate şi să o sprijinim să facă parte din tot ceea ce ne dorim, fără să o obligăm la îndepărtarea de specificul său. În mod paradoxal, instinctul libertăţii şi neatârnării pare să definească cel mai pregnant spiritul romilor. Se adaugă puterea de a spune mereu lucrurilor pe nume, pasiunea firii, autenticitatea, inventivitatea şi deloc în ultimul rând talentul artistic, în special la muzică şi dans.

Să nu gândim prin prisma prejudecăţilor, să nu respingem ce este diferit, să nu aplicăm modele rasiste de judecată, să nu categorisim oameni în funcţie de apartenenţa de orice tip, ci să ne bucurăm de ce are deosebit celălalt şi să rezolvăm împreună probleme. Prin solidaritate şi respect pentru diversitate avem cu toţii de câştigat, este important să nu lăsăm pe nimeni deoparte.

Stimaţi membri ai comunităţii rome din România, vă felicit cu ocazia acestei zile în care sărbătoriţi unul dintre cele mai valoroase drepturi, libertatea care vă este atât de dragă. Vă urez să obţineţi cu paşi repezi tot ceea poate contribui la o viaţă mai bună pentru dumneavoastră, din toate punctele de vedere – social, material şi spiritual. Vă doresc sănătate şi viaţă lungă!”

DISTRIBUIE ARTICOLUL!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.