Iohannis reacționează la „raportul istoric” al ONU: „Codul roșu pentru umanitate”. „Încălzirea globală va deveni un fenomen şi mai grav”

Președintele României, Klaus Iohannis, a avut luni o primă reacție la raportul ONU privind schimbările climatice. Încălzirea globală va deveni un fenomen şi mai grav, limita de încălzire a globului va fi atinsă în următorii 20 de ani, se arată în raportul „Cod roşu pentru umanitate”, prezentat luni de ONU. Organizația continuă să tragă un semnal de alarmă privind încălzirea globală. Omenirea este în pericol din cauza încălzirii globale, iar vina îi aparţine, ssusțin reprezentanţii ONU. Ce ne aşteaptă dacă nu luăm măsuri imediate şi viabile? Specialiştii în climă vorbesc despre valuri de caniculă ce vor provoca decese, uragane majore şi alte fenomene extreme ce vor deveni mult mai severe în anii următori.

Iată ce mesaj a transmis Klaus Iohannis:

Raportul publicat astăzi de ONU cu privire la schimbările climatice trebuie să fie un semnal de alarmă pentru noi toți! Magnitudinea, precum și ritmul accelerat în care au loc schimbările climatice cauzate de acțiunea umană nu ne permit să mai amânăm decizii și măsuri care să reducă efectele dramatice ale acestora. Este nevoie să acționăm ferm, coordonat la nivel național, european și internațional, pentru a implementa politici publice adecvate. Mă voi implica activ în procesele care vizează rezolvarea crizei climatice. Este responsabilitatea fiecăruia dintre noi să protejăm mediul înconjurător pentru sănătatea noastră și a generațiilor viitoare!”, transmite Klaus Iohannis.

Grupul interguvernamental de experți al ONU însărcinat cu evaluarea riscurilor asupra încălzirii globale din cauza efectelor activității umane (IPCC) a publicat cel mai amplu raport din istorie referitor la schimbările climatice, catalogat drept „Cod roșu pentru umanitate”. Potrivit experţilor ONU în domeniul climei, ultimii cinci ani au fost cei mai calzi din ultimii 170, iar omenirea va asista în curând la „evenimente meteo extreme fără precedent în istorie”.

IPCC a publicat prima parte a celui de-al șaselea raport privind schimbările climatice de la înființarea sa în 1988. După ce a fost amânat cu un an din cauza pandemiei de COVID-19, raportul publicat luni are în vedere baza științei fizice în ceea ce privește cauzele și efectele pe care le au schimbările climatice. Experții atrag atenția că incendiile, inundațiile și vremea extremă, fenomene observate în întreaga lume în ultimele luni, reprezintă doar o mică parte din ce s-ar putea întâmpla constant în viitorul apropiat, pe fondul încălzirii globale.

Următoarele două părți ale raportului IPCC vor fi lansate în 2022. Una va acoperi impactul, adaptarea și vulnerabilitatea a oamenilor, ecosistemelor, agriculturii și orașelor în raport cu problemele de mediu, iar cealaltă va acoperi impactul economic și modalitățile de atenuare a schimbărilor climatice. De asemenea, al șaselea raport de evaluare va culmina cu un raport de sinteză, care va combina cele trei părți și care va fi publicat în septembrie 2022, potrivit BBC News. Descriind raportul drept „cod roșu pentru umanitate”, secretarul general al ONU, António Guterres, a cerut încetarea utilizării cărbunelui și a altor combustibili fosili foarte poluanți, notează Reuters. Deja, nivelurile de gaze cu efect de seră din atmosferă sunt suficient de ridicate pentru a garanta perturbarea climei timp de decenii, dacă nu chiar de secole, avertizează oamenii de știință în prima parte a raportului IPCC. 

Alarmele sunt asurzitoare„, a mai spus Guterres într-un comunicat, precizând că „acest raport trebuie să însemne finalul epocii cărbunelui și a ombustibili fosili, înainte ca acestea să ne distrugă planeta”.

Printre cele mai importante prevederi ale primei părți a raportului IPCC:

  • Temperatura globală a fost cu 1,09 grade Celsius mai mare în deceniul dintre 2011-2020 decât între 1850-1900
  • Ultimii cinci ani au fost cei mai calzi din 1850
  • Rata recentă de creștere a nivelului mării aproape s-a triplat comparativ cu 1901-1971
  • Influența umană este „foarte probabil”, în proporție de 90%, principalul motor al retragerii globale a ghețarilor din anii 1990 și a scăderii gheții marine arctice
  • Extremele fierbinți, inclusiv valurile de căldură, au devenit mai frecvente și mai intense începând cu anii 1950, în timp ce evenimentele reci au devenit mai puțin frecvente și mai puțin severe

În ceea ce privește implicațiile viitoare ale schimbărilor climatice, raportul IPCC prevede că:

  • Până în 2040, temperatura medie globală va crește cu 1,5 grade Celsius peste nivelurile 1850-1900, indiferent dacă obiectivele climatice referitoare la emisiile de CO2 vor fi atinse sau nu.
  • Arctica va fi probabil lipsită de gheață în septembrie cel puțin o dată înainte de anul 2050, în toate scenariile evaluate
  • Va exista o creștere a apariției unor evenimente extreme „fără precedent în evidența istorică”
  • Evenimentele extreme ale nivelului mării care au avut loc o dată pe secol în istoria recentă vor avea loc cel puțin anual în mai mult de jumătate din amplasamentele de mareometrie până în 2100
  • Cel mai probabil, incendiile se vor înmulți în tot mai multe regiuni ale lumii

Raportul IPCC, considerat cel mai puternic avertisment lansat vreodată cu privire la rolul comportamentului uman în raport cu încălzirea globală, a fost publicat cu doar trei luni înainte de Conferința Națiunilor Unite privind schimbările climatice din 2021, cunoscută și sub numele de COP26, care se va desfășura între 1 și 12 noiembrie în orașul Glasgow. 

Potrivit The Conversation, raportul IPCC oferă cea mai actualizată și cuprinzătoare înțelegere a sistemului climatic și a schimbărilor climatice, atât în ceea ce privește ​​prezentul, cât și în ceea ce privește viitorul. Din acest motiv, este relevant pentru toată lumea: persoane fizice, comunități, companii și guvernare. Comparativ cu anteriorul raport IPCC din 2013, noul raport, care s-a bazat pe mai mult de 14.000 de studii științifice privind schimbările climatice și problemele de mediu, pune un accent mai mare pe schimbările climatice regionale, pe evenimente meteorologice extreme și pe modul în care acestea sunt legate de schimbările climatice cauzate de om.

Domeniul de aplicare al fiecărui raport IPCC este pregătit de 234 de oameni de știință și aprobat de reprezentanții a 195 de guverne. Experții care au scris raportul au fost selectați pe baza expertizei lor și fac parte din tot mai multe țări. De asemenea, rapoartele trec prin mai multe etape de redactare și revizuire. Primul proiect al raportului actual avea mai mult de 23.000 de comentarii de la experți, iar fiecare comentariu a primit un răspuns individual. Al doilea proiect al raportului a avut peste 50.000 de comentarii de revizuire din partea experților și a guvernelor, iar acestea au ghidat pregătirea proiectului final lansat luni de IPCC.

CITEȘTE ȘI:

DISTRIBUIE ARTICOLUL!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *