Președintele Klaus Iohannis a susținut joi, 5 ianuarie, un discurs cu ocazia ședinței de constituire a noului Consiliu Superior al Magistraturii, organizată la Facultatea de Drept a Universității București. Președintele recunoaște că deficitul de resurse umane va fi poate cea mai mare problemă a sistemului judiciar în următorii ani și le cere noilor membri ai CSM să gestioneze cariera magistraților rapid și echilibrat. Iohannis nu a făcut însă nicio referire la declarațiile politice și instabilitatea legislativă care au generat un adevărat exod din magistratură în ultimii ani. Potrivit situației întocmite de CSM, doar în instanțe sunt 938 de funcții de judecător vacante la nivel național.
„Începeți mandatul cu o listă întreagă de provocări cu care se confruntă sistemul judiciar. Poate cea mai importantă este cea a resurselor umane, cu implicații directe asupra celerității și a calității actului de justiție. Dumneavoastră vă revine sarcina gestionării rapide și echilibrate a carierei judecătorilor și a procurorilor, pentru a evita o criză a sistemului judiciar. Societatea așteaptă transparență, integritate și profesionalism de la membrii sistemului judiciar. De la finalul anului trecut, România are un nou cadru legislativ pentru statutul magistraților, organizarea sistemului judiciar și organizarea și funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Reforma legilor justiției a fost o reformă îndelung discutată și asumată de România, inclusiv în dialogul cu partenerii noștri externi. Pachetul legilor justiției asigură acum un cadru clar, pentru ca sistemul judiciar să funcționeze în parametri optimi și să vă sprijine în activitatea pe care o desfășurați. Nu trebuie să uităm că reforma în domeniul judiciar s-a realizat și cu sprijinul societății civile. Modernizarea și creșterea calității actului de justiție nu ar fi fost posibile fără implicarea acesteia, fără cetățeni care să ceară constant standarde mai înalte, o funcționare mai bună a sistemului sau care să nu ezite să atragă atenția când au sesizat derapaje. Ca orice lege, și aceste legi sunt perfectibile. Ele trebuie să țină pasul cu realitatea socială și să răspundă nevoilor societății. Am încredere că vă veți implica activ în modernizarea sistemului judiciar, printr-un dialog constant și o cooperare loială cu celelalte instituții ale statului”, a declarat Iohannis.
Președintele Klaus Iohannis a susținut joi, 5 ianuarie, un discurs cu ocazia ședinței de constituire a noului Consiliu Superior al Magistraturii, organizată la Facultatea de Drept a Universității București. Președintele a afirmat că noul CSM se va confrunta cu marea provocare a crizei resursei umane din magistratură și a făcut apel la noii membri ai Consiliului să denunțe orice imixtiune politică.
„Începutul oricărui mandat, cu atât mai mult al unuia care privește o autoritate de rang constituțional, reprezintă un prilej de evaluare, de reflecție, un moment zero pentru proiectarea și construirea unei viziuni. Radiografia ultimilor ani este una complexă. Cu toate provocările majore ale acestor ani, instituțiile statului român au găsit totuși resursele și puterea pentru a consolida parcursul democratic al țării. Societatea civilă, politicienii onești și magistrații au vorbit și au acționat în spiritul valorilor societății în care vrem să trăim, iar România a făcut progrese. Le mulțumesc membrilor Consiliului Superior al Magistraturii care își încheie mandatul pentru toate eforturile făcute și pentru dedicarea lor în îndeplinirea misiunii constituționale. Democrațiile consolidate au găsit, prin arhitecturile lor constituționale și practicile instituționale, un echilibru între independența indispensabilă oricărui sistem judiciar modern și responsabilitatea celor chemați să aplice legea. Nu uitați că judecătorii și procurorii, colegii dumneavoastră, v-au învestit cu încredere pentru următorii șase ani și că este important ca dialogul despre problemele sistemului judiciar, despre performanțele sau neajunsurile din instanțe și parchete, despre intențiile de reformă să nu se rezume doar la perioada premergătoare alegerilor. Contactul permanent cu sistemul judiciar vă va oferi mereu imaginea de ansamblu de care aveți nevoie pentru îndeplinirea cu succes a noilor responsabilități. Stimați membri ai CSM, deschiderea față de societate, preocuparea constantă față de problemele sistemice transmise de justițiabili, de magistrați sau de ceilalți actori care contribuie la înfăptuirea actului de justiție, absența oricăror influențe politice și o atitudine proactivă sunt caracteristicile performanței în protejarea binelui public. Reușita activității dumneavoastră și un răspuns prompt și adecvat la problemele sistemului judiciar depind și de capacitatea de a prelua aceste semnale venite dinspre societate sau dinspre profesioniștii dreptului. Începeți mandatul cu o listă întreagă de provocări cu care se confruntă sistemul judiciar. Poate cea mai importantă este cea a resurselor umane, cu implicații directe asupra celerității și a calității actului de justiție. Dumneavoastră vă revine sarcina gestionării rapide și echilibrate a carierei judecătorilor și a procurorilor, pentru a evita o criză a sistemului judiciar. Societatea așteaptă transparență, integritate și profesionalism de la membrii sistemului judiciar. De la finalul anului trecut, România are un nou cadru legislativ pentru statutul magistraților, organizarea sistemului judiciar și organizarea și funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Reforma legilor justiției a fost o reformă îndelung discutată și asumată de România, inclusiv în dialogul cu partenerii noștri externi. Pachetul legilor justiției asigură acum un cadru clar, pentru ca sistemul judiciar să funcționeze în parametri optimi și să vă sprijine în activitatea pe care o desfășurați. Nu trebuie să uităm că reforma în domeniul judiciar s-a realizat și cu sprijinul societății civile. Modernizarea și creșterea calității actului de justiție nu ar fi fost posibile fără implicarea acesteia, fără cetățeni care să ceară constant standarde mai înalte, o funcționare mai bună a sistemului sau care să nu ezite să atragă atenția când au sesizat derapaje. Ca orice lege, și aceste legi sunt perfectibile. Ele trebuie să țină pasul cu realitatea socială și să răspundă nevoilor societății. Am încredere că vă veți implica activ în modernizarea sistemului judiciar, printr-un dialog constant și o cooperare loială cu celelalte instituții ale statului. Vă încurajez să luați atitudine de fiecare dată când independența justiției este pusă în pericol prin încercări de imixtiuni politice. Sunteți mediatori ai intereselor din sistemul judiciar și vă revine misiunea, deloc ușoară, de a urmări mereu interesul public și binele cetățenilor, beneficiarii actului de justiție. La finalul anului trecut a fost anunțată ridicarea Mecanismului de Cooperare și Verificare, ceea ce reprezintă categoric un succes, dar și un imbold pentru continuarea reformelor în vederea unei justiții cât mai performante și independente, în care românii să aibă deplină încredere. Ridicarea MCV a fost rezultatul eforturilor continue și susținute ale tuturor celor care și-au asumat de-a lungul anilor reforme reale și au promovat permanent lupta împotriva corupției, statul de drept, precum și apărarea drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor. În același timp, rămâne responsabilitatea sistemului judiciar și a clasei politice de a urmări constant dezideratul unei justiții moderne, independente și eficiente. Doamnelor și domnilor, vă aflați la început de drum, în primul an al mandatului dumneavoastră. Unitatea Consiliului Superior al Magistraturii și un mod constructiv de colaborare, cu valorificarea experienței fiecăruia, sunt esențiale pentru îndeplinirea misiunii care v-a fost încredințată. Societatea și sistemul judiciar așteaptă de la cei chemați să garanteze independența justiției o abordare matură, înțeleaptă, cu bună-credință, fără partizanat. Încrederea în sistemul judiciar se construiește prin fiecare decizie justă, prin abordări înțelepte și o comunicare adecvată. O societate democratică se construiește în fiecare zi, prin efortul tuturor, iar dumneavoastră nu sunteți doar profesioniști ai dreptului, ci și repere pentru societate. Veți avea în Președintele României un partener de dialog instituțional şi un susținător ferm al independenței justiției, al modernizării sistemului judiciar, al protejării drepturilor şi libertăților cetățenilor, precum şi al continuării luptei împotriva corupției. Vă mulțumesc și vă doresc mult succes în noul mandat!”, a afirmat Iohannis.
Judecătorul Daniel Grădinaru a fost ales, joi, în funcţia de preşedinte al Consiliului Superior al Magistraturii, iar procurorul Daniel Horodniceanu ca vicepreşedinte al CSM. Judecătorii şi procurorii care au fost aleşi ca membri ai Consiliului Superior al Magistraturii şi-au preluat, joi, mandatele.
CSM are în componenţă 19 membri: nouă judecători şi cinci procurori aleşi de magistraţi în adunările generale ale instanţelor şi parchetelor, doi reprezentanţi ai societăţii civile aleşi de Senat şi trei membri de drept – ministrul Justiţiei, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi procurorul general al României. Mandatul membrilor aleşi este de şase ani, fără posibilitatea reînvestirii. Potrivit Constituţiei şi Legii 317/2004 privind CSM, Consiliul este condus de un preşedinte, ajutat de un vicepreşedinte, care fac parte din secţii diferite, pentru un mandat de un an, care nu poate fi reînnoit. Au dreptul să candideze doar cei nouă judecători şi cinci procurori aleşi în adunările generale ale instanţelor şi parchetelor. Nu pot candida la funcţiile de preşedinte şi vicepreşedinte membrii de drept ai CSM şi reprezentanţii societăţii civile. Conducerea CSM este aleasă prin votul membrilor plenului.
Noul Consiliu Superior al Magistraturii este format din judecătorii Daniel Grădinaru – Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Denisa-Angelica Stănişor – Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Gheorghe-Liviu Odagiu – Curtea de Apel Alba Iulia, Elena Raluca Costache – Curtea de Apel Bucureşti, Ramona Graţiela Milu – Curtea de Apel Braşov, Mihaela-Laura Radu – Tribunalul Bucureşti, Narcis Erculescu – Tribunalul Dâmboviţa, Claudiu-Marian Drăguşin – Judecătoria Sectorului 4 Bucureşti şi Vasile-Alin Ene – Judecătoria Ploieşti.
Din CSM fac parte procurorii Daniel Horodniceanu – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Emilia Ion – Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti, Bogdan Silviu Staicu – Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti, Claudiu Constantin Sandu – Parchetul de pe lângă Tribunalul Braşov şi Marioara Cătălina Sîntion – Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti.
Fănel Mihalcea şi Ioan Sas au fost aleşi de Senat ca membri ai CSM din partea societăţii civile.
Noul președinte al CSM transmite primul mesaj: „Unitate și cooperare loială”
Noul preşedinte al CSM, judecătorul Daniel Grădinaru, a transmis joi că doreşte o cooperare loială cu celelalte instituţii şi are garanţia că ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, este „atent” la această „doleanţă”.
Judecătorul Daniel Grădinaru de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a fost ales, joi, cu unanimitate de voturi, în funcţia de preşedinte al Consiliului Superior al Magistraturii.
Tot cu unanimitate de voturi a fost ales în funcţia de vicepreşedinte procurorul Daniel Horodniceanu.
„Mesajul nostru este unul de unitate, aşa cum de altfel a fost şi acum la vot. A fost unanimitate la alegerea preşedintelui şi a vicepreşedintelui. Dorim să păstrăm acest model de lucru. Pe probleme importante trebuie să comunicăm unitar. Al doilea mesaj pe care trebuie să îl transmit este cel de cooperare loială cu celelalte instituţii. Avem garanţia că actualul ministru al Justiţiei este atent la această doleanţă a noastră”, a menţionat Grădinaru, într-o scurtă declaraţie de presă, potrivit Agerpres.
La rândul său, Daniel Horodniceanu a subliniat că alegerea conducerii CSM cu unanimitate de voturi este un „semnal de forţă” al judecătorilor şi procurorilor pentru un nou CSM, care „a început aşa cum ar fi trebuit să înceapă”.
Judecătorii şi procurorii care au fost aleşi ca membri ai Consiliului Superior al Magistraturii şi-au preluat, joi, mandatele.
CSM are în componenţă 19 membri: nouă judecători şi cinci procurori aleşi de magistraţi în adunările generale ale instanţelor şi parchetelor, doi reprezentanţi ai societăţii civile aleşi de Senat şi trei membri de drept – ministrul Justiţiei, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi procurorul general al României. Mandatul membrilor aleşi este de şase ani, fără posibilitatea reînvestirii.
Daniel Grădinaru a fost, printre altele, judecător la Curtea de Apel Bucureşti – Secţia penală, unde a îndeplinit şi rolul de purtător de cuvânt, după care a promovat la Instanţa supremă. Daniel Horodniceanu a condus DIICOT în perioada 2015 – 2018.
Șefa ÎCCJ anticipează efectele valului de pensionări din magistratură: „Reforma pensiilor de serviciu a generat o emoție colectivă”
Şefa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Corina Corbu, a declarat joi că discuţiile despre o reformă a pensiilor speciale a generat în sistemul judiciar o „emoţie colectivă„, care a dus la plecarea multor magistraţi cu experienţă, subliniind că această chestiune trebuie abordată „cu maximă responsabilitate”.
„Perioada următoare va prezenta provocările ei și din perspectiva consolidării statutului judecătorului și procurorului, inclusiv în componenta sa financiară. Avem deja preconizată o reformă a sistemului de pensii de serviciu, care a generat, din păcate, o emoţie colectivă, care ne afectează atât pe noi ca sistem judiciar, cât şi pe cetăţenii României, în contextul în care ieşirea din sistem a multor colegi cu mare experienţă şi valoare profesională poate afecta cel puţin pe termen scurt, dacă nu şi pe termen mediu, calitatea actului de justiţie. În acest context, aş dori să subliniez faptul că toate aceste chestiuni trebuie să fie abordate cu maximă responsabilitate, atât în exteriorul, cât şi în interior sistemului judiciar. Responsabilitatea din exteriorul sistemului judiciar rămâne întemeiată pe înţelegerea corectă a rolului pe care aspectele legate de statutul judecătorului sau procurorului îl joacă pentru independenţa acestuia. Garanţiile financiare care se acordă magistratului reprezintă nu doar o compensaţie pentru sistemul de incompatibilităţi, interdicţii sau condiţii de muncă, dar mai ales o garanţie acordată până la urmă cetăţeanului, în sensul că este asigurat cadrul necesar pentru o judecată corectă, onestă, imparţială, protejată de orice influenţă externă”, a spus Corina Corbu, în cadrul şedinţei de constituire a noului CSM.
Pe de altă parte, şefa Instanţei supreme consideră că magistraţii ar trebui să ofere cetăţenilor rezultate concrete privind actul de justiţie.
„Trebuie să acceptăm realitatea că soluţiile legislative care privesc statutul nostru trebuie să fie deopotrivă constituţionale, dar şi acceptate din punct de vedere al societăţii pe care o deservim. Ca urmare, pentru orice garanţie pe care ne-o acordă societatea, ar trebui să oferim cetăţenilor noştri rezultate concrete sub aspectul îmbunătăţirii celerităţii şi calităţii actului de justiţie. Este responsabilitatea noastră să facem ca modernizarea Justiţiei să fie şi perceptibilă cetăţenilor. Rezultatele trebuie să se vadă nu numai în rapoarte în statistici sau studii specializate, ele trebuie să poată fi văzute cu ochiul liber şi resimţite ca atare de fiecare justiţiar, numai astfel, alături de o mai mare coeziune a sistemului în ansamblu, vom putea ca prin dezbatere şi dialog cu celelalte puteri ale statului să consolidăm aspectele de interes pentru justiţia din România. Acest proces de eficientizare va fi fără îndoială dificil, în condiţiile în care numărul mare de pensionari va spori în perioada imediat următoare. Rolul CSM este de a lua măsurile necesare pentru a putea gestiona cât mai eficient aceste vulnerabilităţi”, a adăugat judecătoarea Corina Corbu.
În final, Corina Corbu i-a îndemnat pe noii membri ai CSM să evite „orice formă de partizanat”.
„Ca dorinţă personală, aş dori să evităm orice formă de partizanat în cadrul noului Consiliu şi, chiar dacă sunt sigură că vor exista opinii contrare asupra multor chestiuni, nu aş vrea să ne simţim sau să fim percepuţi de către societate ca fiind unii împotriva celorlalţi”, a mai declarat şefa ICCJ.
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google