Preşedintele Klaus Iohannis şi soţia sa, Carmen Iohannis, au participat la recepţia pentru liderii de stat oferită de Preşedintele SUA, Joe Biden şi de Prima Doamnă Jill Biden, cu ocazia Adunării Generale a ONU.
Preşedintele Klaus Iohannis a postat o fotografie pe X cu mesajul: „Participarea la recepţia pentru lideri oferită de Preşedintele Joe Biden şi de Prima Doamnă Jill Biden, cu ocazia Adunării Generale a Organizaţiei Naţiunilor Unite”.
În fotografie, președintele Iohannis şi soţia sa se află alături de preşedintele Statelor Unite, Joe Biden şi de Prima Doamnă Jill Biden.
„Am avut trei situaţii când am descoperit fragmente de drone pe teritoriul României. Din fericire, până acum nimeni nu a fost rănit şi nu au fost produse pagube, dar asta nu înseamnă că nu contează aceste evenimente. Trebuie să privim aceste evenimente într-un context mai amplu. De ce Rusia atacă aceste mici porturi? Apropo, avem o graniţă la Dunăre cu Ucraina care este destul de lungă Prin urmare, de ce Rusia atacă aceste mici porturi? Explicaţia, în opinia mea, este că Rusia vrea să pericliteze tranzitarea cerealelor ucrainene. România a permis din prima să exporte cereal către cine doreşte, în principal ţărilor mai puţin dezvoltate şi exportă destule”, a afirmat Klaus Iohannis, la dezbaterea World Leaders Forum cu tema „Perspectiva României asupra războiului împotriva Ucrainei şi impactul acestuia asupra securităţii la Marea Neagră”, care a avut loc joi la Universitatea Columbia, New York.
„Colegii mei au făcut nişte calculat că de la începutul războiului, din februarie anul trecut, Ucraina a explortat peste 25 milioane tone de produse agricole, în cea mai mare parte cereale. Cele mai multe vin prin aceste mici porturi. Deci Rusia atacă aceste mici porturi să sperie oamenii, să oprească tranzitarea acestor cereale. Aceste atacuri sunt crime de război, pentru că nu atacă unităţi militare, atactă infrastructură civilă, oameni care doar lucrează în aceste porturi. Dar să fie afectate zone ale României este destul de inacceptabil şi protestăm împotriva acestui lucru. Am discutat cu aliaţii noştri şi au întărit securitatea aeriană în zona noastreă. Bineînţeles că Rusia nu atacă direct România, dar dacă ajung aceste fragmente de drone pe teritoriul în România atunci este o problemă reală”, a completat Iohannis.
„Rusia s-a aşteptat la o comunitate internaţională slabă şi la o Ucraină care se conformează. Dar, prin ameninţările cu utilizarea forţei şi apoi folosirea acesteia, a obţinut exact opusul. Rusia a calculat greşit şi a subestimat răspunsul nostru, ca o comunitate de valori şi securitate, şi a calculat greşit răspunsul Ucrainei”, a transmis Iohannis.
„În acea perioadă, Rusia a susţinut că întreaga comunitate internaţională, în special ceea ce aceasta numeşte ‘Vestul colectiv’, nu a dorit să intre în dialog şi să identifice soluţii la problemele existente – create chiar de Rusia – în Ucraina. Acest fapt nu a fost, desigur, adevărat. Comunitatea internaţională, inclusiv Ucraina, chiar s-a angajat în dialog cu Rusia. Au fost sute de ore de negociere care s-au derulat în cadrul oferit de Acordurile de la Minsk. Şi a fost chiar Rusia cea care a încălcat grosier aceste acorduri. Înainte de invazia din 2022, atât NATO, cât şi SUA au înaintat propuneri de discuţii cu Rusia. Dar Rusia le-a respins”, a spus Klaus Iohannis.
Preşedintele a amintit că România a pledat de mult timp în favoarea prevenirii şi soluţionării aşa-numitelor conflicte prelungite sau îngheţate din această regiune. „Aşa cum am spus de multe ori, războiul împotriva Ucrainei ne-a învăţat că, în astfel de conjuncturi, absenţa războiului nu înseamnă pace”, a completat Iohannis.
Klaus Iohannis a evidenţiat că, „în mod ironic, drept consecinţă directă a acţiunilor iresponsabile şi ilegale ale Rusiei, am reuşit să atingem rezultate incredibile la nivel global”, anume Ucraina şi Republica Moldova au primit statutul de ţări candidate, a fost redusă dependenţa energetică de Rusia, Finlanda a devenit aliat NATO, iar Suedia este în curs de a deveni stat aliat. „Ucraina însăşi este acum mai aproape, din punct de vedere politic şi practic, de Alianţă”, a completat preşedintele.
De asemenea, a mai spus Iohannis, NATO a luat decizii istorice pentru a întări apărarea şi descurajarea pe Flancul Estic şi la Marea Neagră, iar Marea Neagră „a fost consfinţită irevocabil ca regiune de importanţă strategică pentru securitatea euroatlantică, toată lumea înţelegând că ceea ce se întâmplă în Marea Neagră nu rămâne doar în Marea Neagră”.
„România, ca partener strategic al SUA şi aliat NATO, este acum la cel mai înalt nivel de siguranţă din istoria sa recentă. Avem acum o abordare mai coerentă şi axată pe mai multe domenii în ceea ce priveşte apărarea pe Flancul Estic. Am adoptat măsuri concrete pentru a intensifica cooperarea cu alţi aliaţi la Marea Neagră, mai ales cu Statele Unite ale Americii. Aşteptăm, în acelaşi timp, cu interes implementarea recent adoptatei Strategii a SUA pentru regiunea Mării Negre, la care România a avut o contribuţie consistentă”, a spus preşedintele României.
El a amintit de sprijinul venit din partea ţării noastre pentru Republica Moldova. „O Republică Moldova stabilă şi sigură are o importanţă esenţială pentru comunitatea noastră de valori”, a afirmat Iohannis.
Totodată, şeful statului a subliniat că „pentru securitatea noastră, a tuturor, Ucraina trebuie să câştige”. „Nu poate exista pace fără a garanta pe deplin şi a restaura independenţa, integritatea teritorială şi suveranitatea depline ale Ucrainei”, a arătat Klaus Iohannis, evidenţiind nevoia de susţinere pentru această ţară.
„Modul de ieşire din acest război şi de îndreptare către pace va reprezenta un nou test pentru comunitatea internaţională”, a apreciat Iohannis.