Iohannis, Ciucă și premierul Belgiei, la baza Kogălniceanu: „Libertatea va învinge opresiunea!”

Preşedintele Klaus Iohannis, premierul Nicolae Ciucă şi prim-ministrul Regatului Belgiei, Alexander De Croo, au vizitat astăzi Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu. Oficialul belgian a fost primit, în cursul dimineţii, la Palatul Victoria, de omologul român, cei doi având programat şi un mic dejun de lucru. Marţi, Alexander De Croo s-a întâlnit, la Palatul Cotroceni, cu preşedintele Klaus Iohannis. În cadrul întrevederii, şeful statului i-a mulţumit premierului Alexander De Croo pentru prezenţa la Constanţa a contingentului belgian desfăşurat în cadrul Forţei de Răspuns a NATO, alături de alte forţe aliate.

Această contribuţie este parte a măsurilor NATO de consolidare a posturii de descurajare şi apărare şi a securităţii Flancului Estic al Alianţei”, a reamintit Iohannis.

Președintele Klaus Iohannis susține că Rusia este mai agresivă în Europa de Est, tocmai de aceea NATO se transformă și se trimit noi trupe, inclusiv în România:

Mulțumesc tuturor aliaților noștri pentru prezența în România, alături de noi! Bine ați venit în țara noastră! Prin eforturi comune, contribuim la securitatea spațiului aliat, asigurăm pacea și liniștea cetățenilor noștri. Faptul că ne aflăm împreună în această bază militară reprezintă o dovadă în plus a unității, coeziunii și solidarității care există la nivelul NATO. Salut prezența astăzi, aici, a domnului Prim-ministru De Croo, cu care ieri am avut consultări politice foarte bune. Încă din anul 2014, ca urmare a anexării ilegale a Peninsulei Crimeea de către Federația Rusă, NATO a început un proces complex de adaptare. Am fost conștienți că ne confruntăm cu un mediu de securitate marcat de noi riscuri și amenințări și de conduita tot mai agresivă a Federației Ruse în plan regional. Astfel, a apărut postura de descurajare și apărare a NATO pe Flancul Estic. Agresiunea brutală declanșată de Federația Rusă împotriva Ucrainei a afectat însă fundamental securitatea regională, europeană, euroatlantică și are proiecții negative la nivel global – pe mai multe paliere chiar. De aceea, pentru sprijinirea Ucrainei, greu încercată de această agresiune, NATO și Uniunea Europeană au luat măsuri concrete și consistente. România a acționat, la rândul său, rapid și eficient, atât la nivel guvernamental, cât și la nivelul societății civile. Am trimis ajutoare umanitare Ucrainei și am primit pe teritoriul nostru toți refugiații care s-au îndreptat către noi, oferindu-le sprijin, cazare și asistență medicală. În plus, am pus în funcțiune pe teritoriul țării noastre un hub logistic care asigură colectarea și transportul donațiilor umanitare internaționale către Ucraina. Dincolo de aspectele umanitare, este evident că mediul de securitate internațional a suferit modificări radicale. În consecință, a trebuit să luăm măsuri corespunzătoare de răspuns, strict defensive, menite însă să nu ducă la escaladare. Astfel, NATO a sporit măsurile de pregătire a forțelor militare aliate și de consolidare a posturii aliate pe Flancul Estic. Dragi militari – români și cei din alte state membre NATO, vă aflați aici umăr lângă umăr și sunteți astăzi expresia concretă a hotărârii noastre de a întări în continuare descurajarea și apărarea aliate în regiunea Mării Negre. Mulțumesc, domnule Prim-ministru De Croo, pentru contribuția militarilor belgieni aflați pe teritoriul României! Vom continua eforturile noastre pentru a asigura răspunsul prompt, hotărât și robust al Alianței Nord-Atlantice la orice provocare sau amenințare posibilă. După cum am decis la recentul Summit de la Bruxelles, vom accelera transformarea Alianței pentru a consolida postura de descurajare și apărare a NATO pe termen lung, în special pe Flancul Estic și la Marea Neagră. Acționăm pentru operaționalizarea cât mai rapidă a celor patru noi Grupuri de Luptă, dintre care unul va fi în România. Acesta va contribui, alături de celelalte structuri aliate, la întărirea securității pe întregul Flanc Estic, în mod coerent și unitar, fiind un prim pas spre echilibrarea prezenței aliate pe Flanc. Prezența dumneavoastră în România are, dincolo de componenta de securitate, și o dimensiune simbolică. Împreună cu colegii voștri, militarii români, protejați și apărați valorile euroatlantice care definesc în mod esențial societățile noastre: democrația, drepturile omului, statul de drept și dreptul fiecărui popor de a-și decide propria soartă. Numai împreună putem asigura securitatea și bunăstarea cetățenilor noștri. Vă doresc succes în activitățile de pregătire pe care le veți întreprinde, precum și în misiunile în care veți fi angajați! Vă mulțumesc!”, a spus Klaus Iohannis.

Prim-ministrul Nicolae Ciucă s-a întâlnit, la Palatul Victoria, cu prim-ministrul Regatului Belgiei, Alexander De Croo. Cei doi premieri au analizat, în cadrul unui mic dejun de lucru, situaţia de securitate din regiune şi impactul generat de agresiunea militară rusă din Ucraina. Potrivit unui comunicat al Executivului, premierul român a evidenţiat solidaritatea statelor membre UE şi la nivelul aliaţilor NATO, subliniind nevoia de a întări Flancul Estic al Alianţei Nord-Atlantice. În acest sens, prim-ministrul Nicolae-Ionel Ciucă a transmis mulţumiri omologului belgian pentru decizia de a contribui cu trupe la întărirea apărării aliate în România, ceea ce transmite dovada clară a solidarităţii între aliaţi.

Premierul român a evidenţiat efortul autorităţilor române, alături de societatea civilă, de a gestiona fluxul celor peste 700.000 de refugiaţi din Ucraina, un exemplu de gestionare a unei situaţii complexe, la graniţele externe ale Uniunii Europene.

Am demonstrat că acţionăm responsabil în protejarea frontierelor externe ale UE şi în gestionarea unor fluxuri mari de refugiaţi. Românii au arătat solidaritate, empatie şi determinare în sprijinirea cetăţenilor ucraineni afectaţi de război”, a declarat premierul Nicolae-Ionel Ciucă.

Acesta a subliniat preocupările Republicii Moldova şi necesitatea unui sprijin financiar european susţinut, care să permită gestionarea crizei refugiaţilor ucraineni precum şi a efectelor economice generate de conflictul din regiune. Din perspectivă europeană, nevoia de a consolida independenţa energetică şi de a gestiona impactul economic generat de agresiunea militară rusă asupra Ucrainei va necesita întărirea cooperării între statele membre, pentru a proteja cetăţenii şi mediul de afaceri. În context, cei doi premieri au agreat avansarea cooperării bilaterale în sectorul energetic, cu accent pe nuclear şi regenerabile. Aceste obiective se adaugă celui de cooperare româno-belgiană în domeniul microelectronicii.

Premierii român şi belgian au apreciat solidaritatea europeană şi rolul UE in găsirea de soluţii pentru ieşirea din criză. Premierul Ciucă a reamintit obiectivul României de a adera la Schengen, ca formă de cooperarea europeană aprofundată. În cadrul dialogului, a fost apreciat rolul important al comunităţii de români din Belgia, precum şi cel al întreprinzătorilor belgieni din România.

Premierul Nicolae Ciucă a fost miercuri prezent la Baza Militară de la Mihail Kogălniceanu alături de omologul său belgian Alexander De Croo și de președintele Klaus Iohannis. Șeful Guvernului României a avertizat că trebuie să fim pregătiți pentru posibilitatea ca războiul din Ucraina să fie unul de durată.

Sunt onorat să fiu azi alături de militarii care dovedesc că NATO reprezintă cea mai concretă garanție de securitate pentru statele sale membre. Trebuie să fim pregătiți pentru o criză de durată și să fim pregătiți pentru posibilitatea ca această criză să se apropie tot mai mult de granița noastră. Este timpul să trecem de la prezența înaintată la apărarea înaintată. Este cea mai gravă criză de securitate. Condamnăm în cei mai duri termeni invadarea Ucrainei și atacurile împotriva civililor. (…) Libertatea va învinge opresiunea!”, a spus Nicolae Ciucă.

Prim-ministrul Regatului Belgiei, Alexander De Croo i-a transmis mai multe mesaje dure președintelui rus Vladimir Putin, privind decizia NATO de a apăra teritoriile în cazul unui atac al Rusiei.

Acum șapte săptămâni, Europa s-a schimbat în premieră după Al doilea război mondial.  După 1989 oamenii din România au făcut o alegere curajoasă și s-au alăturat NATO: Acum șapte săptămâni, războiul și crimele de război s-au dezlănțuit asupra oamenilor nevinovați din Ucraina. Oamenii nevinovați sunt pedepsiți că aleg democrația. Atacul Rusiei vizează valorile care constituie Europa. Acest război este un atac la adresa a tot ceea ce reprezentăm. De aceea, noi ținem partea Ucrainei, suntem alături de ei și de armata lor. Vrem să izolăm Rusia și să oferim sprijin militar Ucraine și celor care trebuie să elibereze țara. Putin a crezut că poate controla Ucraina și poate sfida NATO. S-a înșelat amarnic. NATO a dat semnalul că e mai unită și mai decisă ca niciodată. În calitate de aliați, suntem foarte serioși când vine vorba de a ne apăra țările. NATO este și va rămâne o alianță defensivă. Nu am căutat escaladarea, dar lui Putin trebuie să îi fie clar: Suntem deciși să ne apărăm teritoriul. Un atac asupra unuia din noi este un atac asupra tuturor. Exact asta e misiunea trupelor belgiene care sunt în România”, a declarat prim-ministrul Regatului Belgiei, Alexander De Croo.

DISTRIBUIE ARTICOLUL!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *