Marile proiecte energetice ale României reprezintă o problemă complexă pentru Europa, iar analiza unui raport recent publicat de organizația Beyond Fossil Fuels și citat de Euronews arată cum investițiile masive în gaze naturale ar putea prelungi dependența continentului de combustibili fosili pentru decenii. România se află în centrul acestei controverse, cu proiectul Neptun Deep din Marea Neagră fiind prezentat drept o investiție strategică care ridică semne de întrebare cu privire la direcția pe termen lung a politicii energetice europene.
Raportul avertizează că statele europene pregătesc aproape șaizeci de gigawați de noi capacități de producție a energiei pe bază de gaze naturale. Aceste proiecte ar putea consuma anual aproximativ douăzeci și opt de miliarde de metri cubi de gaz și ar menține dependența Uniunii Europene de importurile de combustibili fosili pentru următoarele decenii. Într-un context în care prețurile gazelor au crescut puternic după conflictul dintre Iran și Statele Unite, iar nivelurile stocurilor europene sunt deja mai reduse decât în anii precedenți, autorii studiului avertizează că populația și companiile continuă să suporte costuri ridicate la energie. Investițiile în noi centrale pe gaz ar putea amplifica vulnerabilitatea Europei la viitoarele șocuri de preț și la volatilitatea piețelor internaționale. România este menționată în mod explicit în raport ca unul dintre statele unde implicarea statului în sectorul gazelor naturale influențează deciziile energetice. Documentul evidențiază în special proiectul Neptun Deep din Marea Neagră, dezvoltat de Romgaz și OMV Petrom, care se estimează că va dubla producția de gaze a României după intrarea în exploatare. Proiectul Neptun Deep este prezentat ca o investiție majoră care ar putea transforma România într-un producător semnificativ de gaze naturale, dar analiza Beyond Fossil Fuels ridică întrebări fundamentale cu privire la impactul pe termen lung al unei asemenea expansiuni în contextul obiectivelor climatice ale Europei.
Raportul amintește și de centrala pe gaz de la Mintia, care ar urma să devină cea mai mare de acest tip din Uniunea Europeană. Potrivit analizei, există însă întrebări privind rentabilitatea pe termen lung a unor astfel de investiții, în condițiile în care Europa și-a propus reducerea emisiilor și creșterea ponderii energiei regenerabile. Susținătorii noilor centrale argumentează că acestea sunt necesare pentru a asigura stabilitatea sistemului energetic atunci când producția din surse regenerabile fluctuează. Criticii consideră însă că investițiile masive în gaz pot deveni active costisitoare înainte de finalul duratei lor de viață economică. Aceștia din urmă susțin că soluțiile bazate pe stocarea energiei în baterii, digitalizarea rețelelor și flexibilizarea consumului ar putea oferi alternative mai ieftine și mai puțin dependente de importurile de combustibili fosili. Raportul solicită liderilor europeni să adopte o strategie clară de reducere a dependenței structurale de petrol și gaze, în paralel cu accelerarea investițiilor în energie regenerabilă, capacități de stocare și infrastructură electrică. Deși Comisia Europeană a propus noi măsuri pentru consolidarea securității energetice, autorii studiului consideră că acestea nu merg suficient de departe pentru a elimina vulnerabilitatea Europei la volatilitatea piețelor de combustibili fosili.
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google