Spread the love

Posibilitatea ca România să se confrunte cu o catastrofă, cum ar fi un cutremur de mare magnitudine, a determinat autoritățile să se pregătească pentru ce e mai rău. În afară de exerciții de pregătire, cum a fost „Seism 2018”, un amplu exercițiu național, care vizează reacția în caz de cutremur major, autoritățile centrale s-au axat și pe achiziția de echipamente și tehnică pentru a face față unor situații de forță majoră, dar și pe consolidarea unor clădiri ale Inspectoratului pentru Situații de Urgență.

În acest sens, Guvernul a inițiat un proiect de lege pentru ratificarea Acordului de împrumut (Proiect privind îmbunătăţirea managementului riscului de dezastre) dintre România şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, semnat la Bucureşti la 1 august 2018. Concret, este vorba de un împrumut de 50 de milioane de euro, care va fi acordat României în cadrul Proiectului de Consolidare a Managementului Riscurilor de Dezastre. Guvernul spune că acest împrumut va contribui la îmbunățățirea infrastructurii de urgență și ca răspuns la dezastre și va spori capacitățile instituționale pentru planificarea investițiilor vizând reducerea riscurilor la dezastre și adaptarea la schimbarile climatice. Împrumutul este acordat pe o perioadă de până la 8 ani, cu 6 ani de graţie. Rambursarea se va face între 1 noiembrie 2024 şi 1 mai 2026, în 4 rate de capital semi-anuale.

„Luând în considerare posibilele riscuri de apariție a situațiilor de urgență de producere a dezastrelor, precum și experiența dobândită în prevenirea producerii lor, protecția, limitarea efectelor, resursele necesare, caracterul complex al managementului situațiilor de urgență și necesitatea implicării tuturor instituțiilor statului și a comunităților în acest efort, România a adoptat un sistem integrat de management al situațiilor de urgență. Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU), structură aflată în coordonarea Departamentului pentru Situații de Urgență din cadrul MAI, desfășoară, anual, peste 300.000 intervenții (incendii, prim-ajutor calificat, asistență medicală de urgență, intervenții de urgență în caz de dezastre etc.) care sunt realizate cu subunitățile de interventie de tip detașament, secție, stație sau punctele de lucru din cadrul inspectoratelor pentru situații de urgență județene. O vulnerabilitate identificată în ultimii ani, enunțată în Strategia de consolidare dezvoltare a IGSU pentru perioada 2016 – 2025, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 951/2016, este deteriorarea anumitor sedii aparținând subunităților de intervenție, inclusiv încadrarea acestora în categoria construcțiilor cu risc seismic ridicat“, notează Guvernul.

Având caracter de urgență, proiectul de lege pentru ratificarea Acordului de împrumut dintre România şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare a fost înregistrat la Camera Deputaților, în calitate de primă Cameră sesizată, care are termen până în 19 decembrie să dezbată și să voteze proiectul. Apoi inițiativa legislativă va fi trimisă la Senat pentru votul final.

Se pregătește achiziția a 22 de elicotere pentru IGSU!

Tot parlamentarii trebuie să-și dea votul în această perioadă asupra altui proiect de lege inițiat de Guvern privind aprobarea Ordonanţei de Urgență a Guvernului nr. 68/2018 privind achiziţia centralizată de elicoptere şi simulatoare de zbor aparţinând Ministerului Afacerilor Interne, pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă. Printre altele, Guvernul își propune să achiziționeze 22 de elicoptere, din care 10 ușoare și 12 medii.

„Ministerul Afacerilor Interne, prin operatorul său aerian – Inspectoratul General de Aviație – dispune în prezent de 22 de aeronave (20 elicoptere și 2 avioane) reprezentând un grad general de asigurare de 56% față de totalul prevăzut în Strategia dezvoltării aviației Ministerului Afacerilor Interne 2010-2020. Vechimea acestora (a elicopterelor deja existente) se încadrează între 1 și 45 de ani (începând cu anul 1973 – ultima achiziție cu anul de fabricație în 2017, 6 sunt de tip Mi-8/Mi-17 (vechime între 25 și 45 de ani), 2 sunt de tip IAR-316B (vechime între 34 și 40 de ani), 12 sunt de tip EC-135/H-135 (vechime între 1 an și 15 ani). În prezent, din totalul de 14 elicoptere ușoare aflate în dotare, 10 sunt destinate executării misiunilor aeromedicale, dar niciuna dintre aceste aeronave nu este echipată conform specificului misiunilor de căutare-salvare, respectiv misiunilor de salvare din medii montane, mediu maritim sau greu accesibile. Spre exemplu, niciun elicopter nu este dotat cu echipamente de goniometrare pentru recepția semnalelor emise pe frecvențele de urgență și nu dispun de echipare navalizată care să permită comunicația cu navele maritime implicate în acțiuni de căutare-salvare în mediul marin. În aceste condiții, dotarea actuală a IGAv nu permite acoperirea din punct de vedere al dotării tehnice a aparatelor de zbor a tuturor misiunilor specifice gestionări situațiilor de urgență. Pe de altă parte, distribuția teritorială a resurselor este actualmente stabilită preponderent pe principiul timpului de răspuns la urgențe medicale și nu permite o alocare rapidă a acestora în cazul acțiunilor de căutare-salvare, necesitând deseori adaptări ale echipării în funcție de tipologia misiunilor care trebuie executate“, se arată în nota de fundamentare a Guvernului.

Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanţei de Urgență a Guvernului nr. 68/2018 privind achiziţia centralizată de elicoptere şi simulatoare de zbor aparţinând Ministerului Afacerilor Interne, pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă a fost aprobat de Senat în 15 octombrie, în calitate de primă Cameră sesizată, și a fost trimis Camerei Deputaților pentru votul final.

CITEȘTE ȘI:

Ne împrumutăm de bani în cazul unui dezastru! Guvernul a inițiat un proiect de lege privind ratificarea unui Acord de 400 de milioane de euro

Facebook Comments

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *