INTERVIU Victor Negrescu (PSD): „Construcția europeană se află într-un moment de cumpănă. Tânăra generație din care fac parte poate aduce un suflu nou”

Victor Negrescu este fost membru al Parlamentului European (2014 – 2017) și fost ministru delegat pentru afaceri europene, până în toamna anului trecut, funcție din care a pregătit președinția României la Consiliul Uniunii Europene. Se află pe locul 10 pe lista PSD la alegerile de duminică pentru Parlamentul European și, fiind politician de stânga, consideră că Europa trebuie să se concentreze pe justiția socială. Despre Europa și, multe altele, Negrescu a fost amabil să detalieze pentru TOMIS NEWS în cadrul unui interviu:

REPORTER: Testelectoral pe 26 mai. Ce reprezintă pentru România aceste alegeri?

V. NEGRESCU: Acest scrutin european, al patrulea ţinut în România – după cele din 2007, 2009 şi 2014 – se desfăşoară într-un moment încărcat de simbolism – în 2019 se împlinesc 40 de ani de la primele alegeri europene directe – şi este crucial pentru viitorul Uniunii Europene şi pentru modul în care ne dorim ca România să fie tratată de acum încolo la nivel european. Construcţia europeană, din care facem parte de mai bine de 12 ani, se află într-un moment de cumpănă. Modul în care vor fi gestionate provocări precum Brexit, viitorul cadru financiar multianual sau influenţa globală, depinde într-o mare măsură de aceste alegeri şi de configuraţia viitorului Parlament European. Sigur, aceste probleme pot părea abstracte pentru mulţi dintre cititori, din păcate ele nu se dezbat în emisiunile de televiziune, dar adevărul este că ne afectează în mod direct pe fiecare dintre noi. Din cauza modului deficitar în care dreapta europeană a gestionat Uniunea Europeană s-a ajuns la criza financiară, s-au tăiat salariile, pensiile, s-au pierdut mii de locuri de muncă, s-a ajuns la dezastrul generat de criza migraţiei. Şi, ceea ce este mult mai grav, cetăţenii şi-au pierdut încrederea în proiectul european. De aceea, este important ca în Parlamentul European să existe voci puternice care să susţină şi să se bată pentru drepturile românilor. Pentru că n-o va face nimeni altcineva în locul nostru. Pentru mine, acest lucru a fost prioritar încă de la 1 iulie 2014, cea dintâi zi de mandat în Parlamentul European. De fiecare dată am luat atitudine când românii au fost atacați sau nedreptățiți în plan european. Am depus la Bruxelles o petiție semnată de peste 20.000 de români în care erau prezentate cazuri concrete și erau solicitate acțiuni din partea instituțiilor europene. Am inițiat de asemenea o petiție semnată de peste 50.000 de români prin care solicitam integrarea României în Schengen. Apoi, ca ministru delegat pentru afaceri europene, m-am implicat ca să mă asigur că drepturile românilor vor fi respectate în toate statele europene, întâlnindu-mă în acest sens cu reprezentanţii românilor din diaspora, cu autoritățile din statele membre și cele europene. Voi face acelaşi lucru şi în ciclul legislativ 2019-2024, dacă voi ajunge din nou în Parlamentul European.

REPORTER: Tinerii trebuie să performeze în țară sau să își găsească un rost în străinătate?

V. NEGRESCU: Sunt convins că tânăra generație din care fac parte poate aduce un suflu nou la nivel european, pentru ca Uniunea Europeană să nu mai lase pe nimeni în urmă. Cât timp am fost membru al Parlamentului European, i-am adunat laolaltă pe tinerii europarlamentari din toate statele membre pentru a lucra cu toţii pentru un viitor mai bun. M-am luptat pentru recunoașterea studiilor, creșterea bugetului programului Erasmus şi pentru o voce mai puternică a tinerilor la nivel european. Apoi, cât timp am fost ministru delegat pentru afaceri europene am căutat să valorific resursa de inteligenţă și entuziasmul generațiilor tinere, ajutându-i şi încurajându-i să participe activ la pregătirea Președinției României la Consiliul Uniunii Europene. Am iniţiat programe de voluntariat şi internship, dar şi proiectele „Delegat de Tineret la Uniunea Europeană” şi „Ambasador Junior la Uniunea Europeană”. Vă reamintesc şi faptul că logo-ul Preşedinţiei României la Consiliul Uniunii Europene este opera unui elev de clasa a IX-a, fiind selectat tot în timpul mandatului meu, în urma unui concurs dedicat elevilor şi studenţilor. Ţin totodată să evidenţiez rolul pe care organizaţiile de tineret l-au jucat în cadrul procesului de consultare privind tematicile de interes ale mandatului, atât prin propunerile formulate, cât și printr-o participare activă și constantă la dezbaterile din cadrul Forumului „EU-RO 2019“. Revenind la esenţa întrebării dumneavoastră, „în ţară sau în străinătate“, eu sunt unul dintre românii care s-au întors în țară. Am trăit în Belgia și în Franța aproape nouă ani și am decis să mă întorc în țară, deși mi-am petrecut o bună parte din copilărie şi adolescenţă peste hotare. Am făcut acest lucru pentru că am considerat că mai sunt multe de făcut în România, multe de schimbat. Cred că am făcut alegerea corectă, ştiu că sunt mulţi alţi români care astăzi fac parte din diaspora, dar îşi doresc să revină în România, însă, pe de altă parte, consider că Uniunea Europeană trebuie să rămână un spaţiu al liberei circulaţii, în care cetăţenii noştri să se poată deplasa liber şi să poată munci oriunde, unde tinerii să poată studia, profitând într-un mod constructiv de apartenenţa ţării noastre la acest proiect.

REPORTER: Există o diferență între românii din țară și cei din străinătate? Cum s-a produs ruptura dintre români, de ce și cum reparăm această separație?

V. NEGRESCU: Este dureros că există persoane care şi-au făcut un scop din a propaga ura şi de a crea o ruptură în societate. E adevărat, în istoria țării noastre au existat şi perioade de cumpănă, dar țara a fost unită în momentele ei cele mai importante. Cât timp am fost ministru, am fost un susţinător ferm al organizării evenimentelor din calendarul Preşedinţiei României la Consiliul Uniunii Europene în toată ţara, nu doar în Capitală, aşa cum au procedat alte state, pentru că fiecare român trebuie să simtă că acest mandat îi aparţine. Am susţinut, de asemenea, că dezbaterile pe teme europene trebuie să fie accesibile oricui, nu doar elitelor. Am organizat apoi consultări cetăţeneşti despre viitorul Uniunii Europene în toată ţara dar și în străinătate împreună cu diaspora românească, iar demersul s-a bucurat de un mare succes, dezbaterile interactive evidenţiind percepția unui bilanț pozitiv al aderării României, precum și sprijinul cetăţenilor pentru consolidarea proiectului european. Românii de pretutindeni sunt aşadar uniţi în jurul acestui ideal comun şi îşi doresc ca țara noastră să devină o voce puternică în Uniunea Europeană.

REPORTER: De ce Rovana Plumb și nu Rareș Bogdan sau Corina Crețu?

V. NEGRESCU: Cred că este important ca românii să meargă la vot pentru a trimite în Parlamentul European oameni bine pregătiţi, care cunosc foarte bine regulile europene, care au deja contacte solide la nivel european, care le pot reprezenta corect interesele. După cum vă spuneam la începutul discuţiei noastre, acest moment electoral se anunţă mai important ca niciodată. Europa trebuie să reducă discrepanţele sociale şi de dezvoltare, trebuie să lupte pentru justiţia socială, să asigure un mediu agricol echitabil şi să ofere garanţii de securitate pentru toţi. Pentru a face acest lucru avem nevoie de o nouă direcţie politică, bazată pe valori sociale, pe politici şi măsuri eficiente, care să nu lase pe nimeni în urmă. Lista de candidați ai Partidului Social Democrat este cea mai echilibrată oferind o reprezentare adecvată a fiecărei regiuni, un echilibru de gen, cu o prezență consistentă a doamnelor, dar și o reprezentare consistentă a tinerilor, ceea ce contrar opiniilor, nu este valabil pentru alte partid. Rovana Plumb este o persoană foarte bine pregătită, fost europarlamentar și un ministru al fondurilor europene care a reușit să atragă aproape 9 miliarde de euro, bani europeni, în ultimii ani în Guvernul României.  

REPORTER: Ce nu merge în democrația românească?

V. NEGRESCU: Cred că democrația înseamnă respectul pentru punctele de vedere ale celorlalți. Agresivitatea și lipsa de decență folosite, din nefericire, din ce în ce mai mult de anumite formațiuni politice demonstrează incapacitatea lor de a înțelege regulile dialogului și principiile europene. România trebuie să rămână un stat stabil, iar liderii politici trebuie să dea dovadă de echilibru.

REPORTER: 26 mai, alegeri. 27 mai, PSD în Parlamentul European – ce veți face?

V. NEGRESCU: Candidez cu dorința fermă de a continua proiectele deja inițiate în trecut, prin care am căutat cu consecvență, ca pe lângă apărarea drepturilor românilor care trăiesc sau muncesc în Uniunea Europeană, să scot în evidenţă valoarea adăugată adusă de România proiectului european şi să democratizez accesul la oportunitățile disponibile la nivel european, promovând noi soluții de cooperare extinsă în domeniul sănătății, educației, cercetării, inovării și antreprenoriatului. Sunt europarlamentarul român care a obținut cele mai multe proiecte pilot finanțate de instituțiile europene, aproape 60 de milioane de euro pentru inițiative în domeniul sănătății, educației, cercetării și antreprenoriatului. Aceste proiecte reprezintă un exemplu privind modul în care se pot aduce bani europeni în țară din calitatea de membru al Parlamentului European. Voi încerca să fac acelaşi lucru şi în viitorul mandat având convingerea că românii trebuie să aibă acces la toate oportunitățile financiare disponibile direct la nivel european.

Comandat de Partidul Social Democrat PSD, codul unic de identificare atribuit mandatarului 41190008.

CITEȘTE ȘI:

DISTRIBUIE
error0

Be the first to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*