Spread the love

Directorul general al Centrului Român pentru Pregătirea și Perfecționarea Personalului din Transporturi Navale (CERONAV), Ovidiu Cupșa, a fost, pe perioada președinției rotative a României a Consiliului Uniunii Europene, președinte al Grupului Uniunii Europene la International Maritime Organization (IMO), organism reprezentativ și de coordonare al navigației civile mondiale. Cupșa a fost astfel singurul român care are în portofoliu această poziție!

CITEȘTE ȘI:

Timp de șase luni, Ovidiu Cupșa a participat la Londra și Bruxelles la numeroase întruniri cu delegațiile celor 174 de state membre ale IMO, conducând practic delegația europeană în negocieri. România și-a încheiat mandatul prezidențial pe 30 iunie, poziția fiind preluată de luni, 1 iulie, de Finlanda. Ca o apreciere pentru cele șase luni, Ovidiu Cupșa a precizat că am avut o președinție de prestigiu! Despre negocieri, realizări și aspecte rămase de clarificat, despre cum ne-a trecut glonțul pe la ureche sau cum și de ce ne așteaptă niște creșteri spectaculoase de prețuri la mărfuri, dar și despre multe alte informații pe care orice român și, implicit, constănțean, trebuie să le afle la finalul exercițiului prezidențial românesc al Consiliului UE, directorul CERONAV, Ovidiu Cupșa, a fost amabil să ne detalieze în cadrul unui amplu interviu:

REPORTER: Șase luni de președinție din partea României a Consiliului Uniunii Europene. Raportat la prestația țării noastre în domeniul maritim, cum a fost?

OVIDIU CUPȘA: Pe perioada președinției, Uniunea Europeană a fost reprezentată de România în toate organismele internaționale. Consiliul UE are câteva atribuțiuni proprii, chestiunile de securitate și relațiile internaționale ale Europei. UE nu este membră în sine la IMO și, atunci, statele membre – fiind 28 – sunt membre ale IMO, dar punctul de vedere este reprezentat de statul care deține președinția. Acesta este mecanismul de reprezentare, pentru exprimarea unui punct de vedere comun. În ceea ce privește activitatea IMO sau interesele la IMO – sunt trei convenții importante din care se desprinde toată politica ei. Este Convenția SOLAS – reglementează partea de siguranță, salvare a vieții pe mare, competențe de salvare, situații; Convenția MARPOL – se ocupă de chestiunile de mediu, iar a treia Convenție este STCW – reglementează pregătirea personalului navigant. În ceea ce privește Europa, ea încearcă să influențeze cât mai mult deciziile IMO, în sensul politicilor europene, unele aplicate sau care urmează să fie aplicate și, pentru armonizarea cu legislația la nivel internațional la adoptarea lor, statele europene încearcă să influențeze cât mai mult decizia finală. Ca mecanism de decizie, IMO nu ia decizii, Secretariatul General este un organism care urmărește implementarea legislației în general. Statele iau deciziile prin comitete pentru fiecare chestiune de interes major. Există cinci comitete mari în momentul de față, cu opt subcomitete, în care statele își trimit delegațiile care negociază și decid în final prin consens. După stabilirea consensului, Secretariatul General urmărește implementarea.

REPORTER: Aceste decizii sunt obligatorii sau opționale pentru statele membre?

OVIDIU CUPȘA: Deciziile sunt obligatorii! Toate cele 174 de state care au semnate Convenția IMO pot să își expună punctele de vedere, să negocieze, chiar să blocheze anumite reglementări în faza de negociere, dar în momentul în care s-a decis implementarea unei convenții ea devine obligatorie pentru toate statele. Toată lumea trebuie să se simtă „comfortable” cu decizia finală și, într-o formă sau alta, se ajunge la compromis. Referitor la Europa, în chestiunile legate de mediu sau de pregătirea profesională sau de normele de construcție de nave sau securitate portuară, Europa este una din promotorii de legislație la nivel cât mai înalt. Toată bătălia diplomatică la IMO este între câteva state mari care sunt promotoare de inovație și dezvoltare și celelalte state, care încearcă să țină pe loc un status-quo, cu flote cu pavilioane de complezență, nave ceva mai vechi… Dacă vorbim la nivelul IMO, UE este in corpore ca stat avangardist pe zona tehnică, (alături de – n.r.) Statele Unite, Japonia, Coreea de Sud, Australia, Canada…

REPORTER: În partea cealaltă ne putem gândi la state mai puțin dezvoltate… ?

OVIDIU CUPȘA: Da, Bahamas, Liberia, state care dețin probabil mai bine de jumătate din flote sub care se mai adăpostesc nave cu vechimi de 15-20 de ani, în momentul de față în standard, dar care nu își doresc o evoluție foarte rapidă a standardului, pentru că navele lor ar ieși din piață și există echilibrul acesta între viteza cu care intră o anumită reglementare în vigoare și armonizarea ei cu realitatea de la flota mondială. Realist vorbind, dacă am merge după normele strict europene ar trebui să iasă din piață 70% din navele la nivel mondial. Așa că la IMO poate să dureze și 20 de ani, cum s-a întâmplat cu Ballast water management de exemplu, care a intrat în vigoare acum doi ani și din momentul elaborării până la intrarea în vigoare a durat… 20 de ani. S-a tot negociat și în final tot la reglementarea inițială s-a ajuns, dar cu niște întârzieri… Oricum, legislația merge înainte, dar unii mai obțin niște termene de grație sau datorate negocierilor prelungite. În final, termenul obișnuit în organismele internaționale este să ajungi la un compromis rezonabil, care e acela când toată lumea e la fel de… nemulțumită!

REPORTER: Bănuiesc că obținerea unui punct comun între zeci de state europene este o adevărată bătălie…

OVIDIU CUPȘA: Este un proces extrem de laborios și delicat. Președinția nu reprezintă un șef, un conducător, este un facilitator, trebuie să ai capacitatea să reușești să îi pui pe toți la masă. Pe de-o parte, înseamnă o mare toleranță față de orice punct de vedere, dar înseamnă uneori și o doză de fermitate, ca să închei odată discuțiile, pentru că întotdeauna se mai găsește să se pună o… virguliță… Atunci, unul din cele mai importante roluri ale președinției este acela de facilitator al deciziei. Pe perioada președinției, UE trebuie să meargă mai departe cu deciziile și este foarte important cum se face managementul. Din punctul acesta de vedere, eu zic că România, la toate nivelurile, a avut o președinție de succes. În termeni grosieri, cred că toată lumea a văzut că s-au închis 90 de dosare, poate nu înseamnă cine știe ce pentru omul de rând, dar pentru politica europeană înseamnă extrem de mult faptul că 90 de probleme aflate în negociere au fost încheiate!

„PREȚUL LA COMBUSTIBILI VA CREȘTE CU 20%, CU IMPACT DE CÂTEVA PROCENTE ASUPRA MĂRFURILOR LA NIVEL MONDIAL!”

REPORTER: Care au fost principalele probleme abordate în timpul ședințelor pe care le-ați prezidat?

OVIDIU CUPȘA: Din punct de vedere al interesului general european, sunt câteva chestiuni pe care Europa le urmărește de-a lungul timpului. Una din ele sunt chestiunile legate de tehnica de construcție a navei și procedurile portuare și operaționale asupra mediului. În momentul de față, Europa este cam la vârful legislației de mediu și este un mediu care ne afectează pe toți cei șapte miliarde, nu doar marinăria… Un mediu care să fie corespunzător vieții pe pământ nu poate să fie menținut doar cu măsuri locale. (…) Există un program al IMO de reducere a gazelor de seră până în 2050, pe care le emit navele cu peste 70% față de momentul actual. Bineînțeles, asta nu se face extrem de ușor. În primă fază, pentru navele care au caracteristici constructive mai vechi se face prin reducerea vitezei. Va crește timpul voiajului, dar este o măsură intermediară. Nu se poate să retehnologizezi toate navele și sunt aceste măsuri intermediare, ca să nu se mai meargă la puterile maxime ale motoarelor și să se reducă noxele. O altă măsură este aceea de reducere a conținutului de sulf, care s-a decis în luna mai – deci intră în vigoare de la 1 ianuarie – utilizarea combustibililor care au sulf sub 0,5%, până acum norma era de 2,5%, asta o să însemne o creștere a gradului de rafinare și o scumpire a combustibililor cu aproximativ 20%, cu un impact de câteva procente asupra a tot ceea ce va însemna mărfuri la nivel mondial.

REPORTER: … nu ne dați și o veste bună?

OVIDIU CUPȘA: Asta nu a fost o veste proastă, este una bună, dacă ne uităm la ritmul la care se topesc ghețarii s-ar putea să avem o problemă peste 20 de ani și să nu mai conteze ce mărfuri avem! O altă veste bună… Ne menținem pe piață! Pentru prima dată după 15 ani, IMO a decis să pună în aplicare o normă legată de STCW – personalul navigant – care obligă statele să raporteze periodic progresele pe care le fac în implementarea Convențiilor. Din diverse motive și pentru că IMO nu a fost riguros cu această raportare până acum, au fost o sumedenie de state, printre care și România, care nu au făcut aceste raportări și, în comitetul care se ocupă de Convenția STCW, Secretariatul IMO a introdus o propunere de revizuire a listei statelor care se află pe „lista albă”, adică a căror marinari sunt conform normelor STCW. Bineînțeles că, inițial, punctul de vedere al UE a fost că susținem această poziție, care, tehnic, era corectă, dar am avut și un avantaj că am deținut președinția, pentru că am insistat foarte mult asupra negocierilor și iată o dovadă că deciziile marilor state, care erau conforme, pot fi modificate dacă te bați pentru un punct de vedere. După negocieri destul de dure, am reușit să modificăm punctul de vedere! Argumentele noastre au fost legate de piața internațională, de faptul că erau destul de multe state – inclusiv zece din UE – care împreună au aproape 30% din marinarii la nivel mondial și, pe termen scurt, ar fi creat o problemă mare. Pe de altă parte, pentru țările respective ar fi devenit o problemă socială extraordinar de mare!

REPORTER: Care ar fi fost efectul direct și cel mai important?

OVIDIU CUPȘA: Toți marinarii din statele care nu se aflau pe „lista albă”, inclusiv România, la orice angajare în flota internațională nu ar fi fost conformi, nu ar mai fi fost angajați, pentru că certificatele eliberate de ANR – în cazul României – nu ar mai fi fost acceptate! Acesta ar fi fost efectul! Bineînțeles că nu am spus că nu suntem de acord cu asta, am spus că suntem de acord cu revizuirea, dar… nu acum! Având în vedere implicațiile imediate al pieței muncii și a problemelor sociale care s-ar fi putut genera în țările respective, s-a dat un termen de grație, pentru a se da statelor posibilitatea să raporteze și să dovedească conformitatea. Aproape un an (de grație – n.r.), până în aprilie anul viitor! Avem timp să ne punem la punct și să dovedim că, în continuare, optimist vorbind, vom rămâne în piață, pentru că avem asigurări deja și de la ANR că s-au pregătit raportările și suntem în termen. Ca impresie pozitivă, având în vedere activitatea extinsă – am participat la 11 comitete pe toate problematicile discutate – un fapt îmbucurător este felul în care suntem priviți de către toate celelalte state în ceea ce privește marinarii noștri, considerați printre cei mai buni. Nu îi considerăm doar noi, am avut multe abordări directe de la alte state care ne-au spus, evident noi am punctat acest lucru în cât mai multe luări de cuvânt, în care am transmis plenului că suntem un important furnizor de ofițeri de marină și personal navigant. Multe delegații ne spuneau că cunosc navigatori români și că aceștia sunt foarte buni, adaptabili, se poate lucra foarte bine cu ei. În ceea ce privește chestiunea de beneficiu direct, dincolo de faptul că ne-am apărat marinarii, a fost și un beneficiu important de imagine pentru România, pentru că până la momentul acesta România nu a avut niciodată un rol atât de activ în cadrul IMO! Practic, 174 de delegații și-au schimbat imaginea, cu toate că reprezentam punctul de vedere al UE, beneficiile de imagine le-am cules noi, prin toate acele luări de cuvânt, de poziții și au fost multe situații când veneau delegații ale SUA, China, Japonia, Coreea de Sud, care ne mulțumeau nouă pentru sprijinul acordat în negocierea privind susținerea unor documente.

„ROMÂNIA NU AR AVEA IMPORTANȚA DE ASTĂZI DACĂ NU AR FI FOST SUB UMBRELA UE ȘI NATO!”

REPORTER: Putem să spunem că, practic, am contat?

OVIDIU CUPȘA: Da, am contat. Inclusiv noi, cei implicați în procesul președinției și cei care au participat în organismele internaționale – vor aduce plus de valoare instituțiilor guvernamentale, pentru că există la nivelul structurilor administrative românești ideea că totul se hotărăște la Bruxelles și că noi nu putem să facem nimic. Ne-am dovedit și nouă că nu este chiar așa, participând direct la aceste negocieri, având întotdeauna modele de state care și-au apărat interesele, cred că suntem în măsură să înțelegem că noi trebuie să ne apărăm interesele și faptul că suntem sub marea umbrelă a UE nu ne pune într-o poziție de subjugare sau aservire față de altele. Suntem state membre, egale, cu același statut fiecare, noi am putut să vedem asta cu adevărat. Să ne apărăm mai mult interesele! România nu ar avea importanța de astăzi dacă nu ar fi sub umbrela UE și a NATO și bineînțeles că trebuie să ne apărăm propriile interese. Nici un stat din Europa nu îți pune pumnul în gură și am întâlnit de multe ori situația asta în timpul președinției.

REPORTER: Finlanda a preluat președinția. Și în perioada următoare va fi un ritm alert? Ce ar fi prioritar de rezolvat?

OVIDIU CUPȘA: Bineînțeles că noi avem poziția ca stat membru! Dacă discutăm strict de legislație – unde am fost eu – și reprezentare IMO, în primul rând se continuă strategia privind reducerea gazelor de seră și utilizarea combustibilor cu low carbon. Din punct de vedere tehnic, se urmărește din ce în ce mai mult partea de siguranță a marinarilor, care a crescut foarte mult. Practic, un accident pe mare în momentul de față este chiar un accident, în urmă cu 20-30 de ani era extrem de uzual, navele nu aveau nivelul de siguranță la care sunt acum. Navele au ajuns să fie un fel de computere uriașe, nu mai seamănă cu navele de acum 30-40 de ani, seamănă mai mult cu navele spațiale. În ceea ce privește politice de natură economică – urmărirea interesului comun european, o preocupare comună, continuă a tuturor președințiilor.

CITEȘTE ȘI:

Facebook Comments

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *