INTERVIU Maciej Lang, ambasadorul Poloniei în România: „Vedem importanța crescândă a Mării Negre ca o regiune în care sunt concentrate interese economice contradictorii ale diferitelor țări, unde activitatea militară a Rusiei este în creștere”

Autostrada anunțată de fostul ambasadorul american la București, Adrian Zuckerman, prin care SUA vor să lege Portul Constanța de Marea Baltică, se numește Via Carpathia și este un proiect dezvoltat în cadrul Inițiativei Trei Mări. Autostrada ar urma să pornească din Lituania și să traverseze Polonia, Slovacia, Ungaria, România, Bulgaria și Grecia, după cum arată site-ul Inițiativei celor Trei Mări – o platformă politică la nivel prezidenţial care reuneşte cele 12 state membre ale UE aflate între mările Adriatică, Baltică şi Neagră (Austria, Bulgaria, Croaţia, Cehia, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, România, Slovacia şi Slovenia) și la care SUA este co-participant.

Inițiativa celor Trei Mări este o platformă politică informală, la nivel prezidențial, care reunește cele 12 state membre ale UE aflate între mările Adriatică, Baltică și Neagră: Austria, Bulgaria, Croația, Cehia, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, România, Slovacia și Slovenia. Inițiativa are ca obiectiv creșterea coeziunii, în paralel cu reducerea decalajului de dezvoltare economică între diferite zone și state membre ale UE, printr-o conectare mai bună a regiunii care dintre cele trei mări în diferite domenii, cum ar fi energia, trasporturile, rețelele digitale. Proiectul cel mai clar pentru România și pentru care există deja potențiale finanțări este Via Carpathia, autostrada care va lega Marea Baltică de la Gdansk în Polonia până la Salonic în Grecia, având o serie de brațe, iar unul dintre ele va merge spre Constanța, cel mai adânc port al Mării Negre. De la Salonic, aflat la Marea Egee există deja o autostradă până la Marea Adriatică. Această autostradă va traversa deci Polonia, Slovacia, Ungaria, va trece Dunărea pe la Calafat și apoi va coborî prin Bulgaria până în Grecia, la Salonic. În inițiativa celor Trei Mări există deasemenea culoare de căi ferate, iar unul dintre ele leagă Ungaria de Portul Constanța. Acest tronson poartă denumirea de Rail2Sea și există deja, doar că trebuie adus la nivelul standardelor secolului 21. Potrivit Ministerului Transporturilor de la București acest culoar începe în România de la Curtici și trece prin Arad-Timișoara -Caransebeș – Craiova –București –Constanța – Constanța Port. În prezent trenurile de marfă merg pe acest traseu cu 70 de km pe oră, iar cele de călători cu aproape 100 de km/h dacă nu apar incidente. În viitor, viteza trebuie să crească la 160km/h pentru trenurile de pasageri și la 120km/h la cele de marfă.

via carpatia
Via Carpathia

Costul refacerii acestei căi ferate este 1 miliard pentru 1000 de kilometri. Fondul de Investiții al Inițiativei a fost înființat de banca poloneză BGK și de banca românească EximBanK și are ca scop atragerea de capital privat internațional pentru proiectele de infrastructură. La summit-ul de anul trecut de la Tallinn, nouă membri și managerul de fonduri Amber Infrastructure Group s-au angajat la investiții de aproape un miliard de euro, iar Polonia a anunțat o creștere a contribuției sale cu 250 de milioane de euro. Beata Daszynska-Muzyczka, preşedinte BGK a precizat că dimensiunea maximă avută în vedere pentru Fond este de 3-5 miliarde de euro. Totul a început în 2015, după o idee a Poloniei şi Croaţiei, care au gândit o alianță a celor 12 state ale UE care se află între cele trei mări. Scopul lor este între altele să convingă Uniunea Europeană să finanțeze proiecte de infrastructură în această zonă care este mai puțin dezvoltată decât vechea UE.

România s-a angajat, la Summit-ul Inițiativei celor Trei Mări de la Varșovia (6 iulie 2017), să găzduiască cel de-al treilea Summit al I3M și prima ediție a Forumului de Afaceri  al acestui format de cooperare. Summit-ul celor Trei Mări organizat de România (17-18 septembrie 2018) a avut drept obiectiv obținerea de progrese privind interconectivitatea în domeniile transporturilor, energiei și digital. Unul din principalele rezultate ale Summit-ului a fost andosarea unei liste de proiecte prioritare de interconectare la nivel regional. Progresele înregistrate în procesul de implementare al acestor proiecte este analizat anual, prin intermediul unui raport de progres. Totodată, statele participante I3M pot promova noi proiecte pe lista prioritară. Forumul de afaceri al Summit-ului de la București din 2018 a inclus o dimensiune privind posibilitățile de implicare a mediului de afaceri în implementarea proiectelor I3M andosate de statele participante cu prilejul Summit-ului de la București. Evenimentul a reunit peste 600 participanți (oficiali și reprezentanți ai mediului de afaceri) din țările participante la I3M, alte state membre ale UE, din SUA, din statele din Balcanii de Vest, Republica Moldova, Georgia și Ucraina. Totodată, o parte din statele participante I3M – Croația, Republica Cehă, Letonia, Polonia, România, Slovacia – au semnat o Scrisoare de Intenție privind înființarea Fondului de Investiții al I3M.

Excelența Sa, Maciej Lang, este ambasadorul Poloniei în România din iulie 2020. Și-a început activitatea diplomatică în Kazahstan, unde a petrecut în total aproximativ 7 ani. De asemenea, a mai fost și în Afganistan, Turkmenistan, Turcia ș.a. La un an de la preluarea mandatului la București, E.S. Maciej Lang a fost amabil să acorde pentru TOMIS NEWS un amplu interviu, legat de Inițiativa celor Trei Mări, Rail2Sea, Via Carpathia, investițiile poloneze… Rusia și… multe altele:

REPORTER: Polonia este inițiatoarea Inițiativei celor Trei Mări. Ce fel de platformă poate fi această inițiativă în perioada post-pandemie și ce potențial poate oferi celor 12 state membre?

MACIEJ LANG: Țările din Europa Centrală și de Est care aparțin regiunii celor Trei Mări constituie 28% din teritoriul UE și 22% din populația sa, dar generează doar 10% din PIB. Când am propus Inițiativa celor Trei Mări acum 5 ani, am pornit de la premisa că este atât în interesul regiunii, cât și al întregii Uniuni Europene să se reducă decalajele de dezvoltare, în special în domeniul infrastructurii, între părțile de vest și de est ale Comunității. Pandemia nu a schimbat acest punct de vedere, dar a evidențiat unele probleme și ne-a oferit noi instrumente, în special Fondul de reconstrucție în valoare de 750 milioane EUR. O parte semnificativă a acestui fond, până la 180 de milioane EUR, va fi destinată țărilor asociate în cadrul Inițiativei celor Trei Mări. Sunt convins că aceste state sunt bine pregătite să absoarbă fondurile.

REPORTER: Cum apreciați Acordul de colaborare între EUROCHAMBERS și Inițiativa celor Trei Mări, precum și între organizația europeană și Consiliul de Afaceri al Organizației de Cooperare Economică a Mării Negre din 9 iunie, semnat la București?

MACIEJ LANG: Ambele inițiative sunt importante și demonstrează faptul că mediul de afaceri vede potențial în consolidarea cooperării în regiune, atât în ​​formatul Iniţiativei celor Trei Mări, cât şi în cadrul Organizaţiei de Cooperare Economică a Mării Negre. Aceste proiecte nu sunt doar exerciții intelectuale sau sloganuri politice, ci răspund nevoilor reale ale mediului de afaceri care doreşte să-şi localizeze investițiile într-o regiune bine conectată și dotată cu infrastructură bună.

REPORTER: Rail2Sea și Via Carpathia. Care sunt posibilele avantaje (atât economic cât și din perspectiva dimensiunii de securitate) și, ca orizont concret de timp, când ar fi realizate?

MACIEJ LANG: Iniţiativa celor Trei Mări este un instrument care sprijină construirea unei coeziuni autentice în cadrul UE. În practică, transportul de mărfuri între Marea Baltică și Marea Neagră ar trebui să fie la fel de rapid ca transportul între Marea Adriatică și Marea Nordului. Aceasta este scopul construcției căilor de comunicații de la nord la sud, cum ar fi Rail2Sea ​​sau Via Carpatia, adică investiții emblematice în zona 3SI din punctul de vedere al Poloniei și României. Fără a reduce aceste decalaje, nu vom putea construi o competitivitate reală a regiunii. Pe lângă dimensiunea economică, este importantă și dimensiunea securității, adică creșterea mobilității forțelor aliate. Unicitatea Inițiativei celor Trei Mări constă în faptul că aceasta integrează cooperarea UE cu cea transatlantică. De aceea, anunțul americanilor de la summitul din Tallinn despre disponibilitatea de a implica entitățile economice americane în acest proiect sună promițător și ne bucură confirmarea interesului de a participa la Inițiativa celor Trei Mări exprimată de administrația președintelui Biden. Acest lucru ar completa prezența militară americană în creștere din regiune cu o dimensiune economică extrem de importantă. Ȋn ceea ce priveşte perspectivele de timp și progresul lucrărilor, nu pot să vorbesc decât despre situația din Polonia. Întreaga secțiune poloneză a rutei internaționale Via Carpatia are o lungime de aproximativ 700 km. A fost pusă în funcțiune o secţiune de aproximativ 75 km, peste 289 km sunt în construcție și mai mult de 244 km sunt în faza pregătitoare. Conform previziunilor optimiste, întreaga secțiune poloneză va fi gata la sfârşitul anului 2025 – începutul anului 2026.

REPORTER: Care sunt cele mai relevante investiții poloneze în România? Țara noastră este una percepută la Varșovia ca fiind una propice pentru investiții?

MACIEJ LANG: Apropierea geografică, predictibilitatea și perspectivele de creștere constantă în anii următori sunt principalele atuuri ale României ca destinație pentru investițiile poloneze. După experiența pandemiei COVID-19, dar și după recentul blocaj al Canalului Suez, multe companii se vor strădui să își scurteze lanțurile de aprovizionare pentru a evita riscul unor posibile întreruperi ale aprovizionării din Asia. Prin urmare, în opinia mea, interesul pentru piața românească va crește. Este o tendință care este deja vizibilă în statistici. Datele oficiale arată că la sfârșitul anului trecut, în România erau înregistrate 1.260 de companii poloneze, comparativ cu 1.187 în decembrie 2019. Industria alimentară și industria de îmbrăcăminte au notat o expansiune intensivă. Observăm activitate nu numai în sectorul comerțului cu amănuntul, ci și la nivel investițional și industrial. Companiile poloneze participă la licitații organizate de autoritățile locale și instituțiile centrale din România: în orașele românești putem vedea autobuze, tramvaie și troleibuze produse în Polonia.

REPORTER: Summit B9 la București, la începutul lunii mai. Care este relevanța, importanța, acestui Summit la nivel internațional? Exagerăm dacă îl numim un cordon anti Rusia?

MACIEJ LANG: Reuniunile în formatul B9 au ca scop, în primul rând, întărirea coeziunii euro-atlantice. În cadrul formatului B9, putem coordona mai bine și articula mai eficient evaluările și pozițiile țărilor din regiune în forumul NATO. Participarea la întrevedere a președintelui SUA și a secretarului general NATO arată că acesta este un format important. Ultimului summit NATO, precum și precedentele, în special summit-ul de la Varșovia, care a avut loc imediat după agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, arată că putem fi eficienți împreună și că regiunea noastră este tratată cu atenția cuvenită în ochii Alianței.

REPORTER: Există o serie de nemulțumiri privind finalul discuției referitoare la Parteneriatul Estic. Polonia este inițiatorul și garantul acestui parteneriat. Unele state se mențin pe linia europeană (Moldova, Ucraina și Georgia), altele se îndepărtează (Belarus, Armenia, Azerbaidjan). Un parteneriat adaptat la fiecare stat? Eventual ca un instrument de integrare europeană? Sau să se rămână la… buna vecinătate? Cum vede Polonia formula câștigătoare?

MACIEJ LANG: Parteneriatul Estic s-a dovedit a fi una dintre cele mai de succes inițiative de politică externă a UE, a adus schimbări pozitive în regiune și continuă să aibă un potențial transformator semnificativ în ceea ce privește dezvoltarea economică, socială și regională. Mai multe țări au semnat acorduri de asociere și acorduri de liber schimb cu UE, facem progrese în liberalizarea vizelor. Este în interesul pe termen lung și strategic al întregii Comunități să integreze țările parteneriatului estic cu UE cât mai strâns posibil, lucru care ar trebui să fie însoțit de o democratizare și modernizare a țărilor din regiune. Această politică capătă o importanță deosebită în contextul politicii din ce în ce mai agresive a Rusiei în această parte a continentului. În opinia noastră, Parteneriatul Estic ar trebui să rămână baza dialogului Uniunii cu statele partenere.

REPORTER: Cum apreciază Polonia o prezență mai solidă a Uniunii Europene în regiunea extinsă a Mării Negre? Uniunea Europeană ar trebui să creeze formate de prezență înaintată în vecinătate, după modelul (militar, ce-i drept) al NATO, dar în domeniile economic și geopolitic?

MACIEJ LANG: Vedem importanța crescândă a Mării Negre ca o regiune în care sunt concentrate interese economice contradictorii ale diferitelor țări, unde activitatea militară a Rusiei este în creștere și unde avem de-a face cu mai multe conflicte înghețate. Suntem clar interesați de stabilitatea acestei zone și sprijinim inițiativele menite să atingă acest obiectiv, considerând UE și NATO drept piloni complementari ai stabilității și securității în Europa.

REPORTER: Ce aţi recomanda unui polonez care vrea să viziteze România?

MACIEJ LANG: România se bucură de o popularitate tot mai crescută în rândul polonezilor. Tendința ascendentă a turismului a fost desigur frânată de pandemie, dar sunt convins că odată cu ridicarea treptată a restricțiilor, România își va recâștiga poziția printre destinațiile alese cu interes de polonezi. Personal, consider că cel mai mare atu al României este enorma sa diversitate – peisagistică, culturală, istorică, etnică și chiar culinară. Transilvania, Bucovina, Maramureș, Dobrogea, Bucureștiul însuși – fiecare dintre aceste locuri are specificul său și atmosfera sa unică. Din partea românilor, se poate conta peste tot pe o mare deschidere și bunătate. Când recomand România, îi încurajez întotdeauna pe compatrioţii mei să guste brânzeturile și vinurile delicioase, până acum prea puțin cunoscute printre polonezi.

DISTRIBUIE ARTICOLUL!
  •  

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *