INTERVIU Av. Silvia Uscov: „Avem o abundență legislativă care SUFOCĂ dreptul. Judecătorii NU mai judecă, doar aplică legea, ca un funcționar”

Se spune că avocatul și dentistul nu ți-i schimbi niciodată, asta pentru că un avocat bun – în fața unui judecător care are urechi să audă și creier să gândească – îți aduce câștigul de cauză. Silvia Uscov este o prezență atipică în lumea avocaților, le spune verde în față și comportamentul mai puțin convențional o plasează într-o zonă conservatoare, unde îmbină legea cu… logica. Recent, a fost premiată la Gala Femei care schimbă România. Pentru Constanța, Silvia Uscov se prezintă cu fruntea sus, întrucât este cea care a pus capăt celebrei taxe de liniște a lui Radu Mazăre. A fost nevoie de tăria unei femei, ca să fie îngropată o aberație locală.

Este avocat în Baroul București din anul 2012 și Managing Partner al USCOV | Attorneys at law. A urmat un master în drept penal la Academia de Poliție Alexandru Ioan Cuza, un curs de perfecționare în domeniul relațiilor internaționale la Institutul Diplomatic Român și un altul în domeniul drepturilor omului la Institutul Internațional din Siracusa (Italia), fiind membră a Asociației Internaționale de Drept Penal începând cu anul 2019. S-a implicat activ în „Cazul Robert Roșu” – avocatul care a ajuns după gratii pentru că și-a făcut meseria.

Într-o dileală de societate, cum este cea românească, ai nevoie de un astfel de avocat… Tot ea a atacat excepția de neconstituționalitate a Legii 55 din 2020 privind starea de alertă. Chiar dacă a fost respinsă de CCR, Silvia Uscov nu s-a ferit să se ia la trântă cu autoritățile opace. Despre reguli, restricții și libertăți, Silvia Uscov a fost amabilă să ne detalieze în cadrul unui amplu interviu:

REPORTER: De la 1 iunie avem o serie restricții ridicate, dar și noi reguli – în special de călătorie. Cât de liberi suntem de la  1 iunie?

Silvia USCOV: Dacă discutăm din punct de vedere juridic, libertatea este un drept fundamental, supus, e adevărat, anumitor restricții într-o relație de proporționalitate astfel încât, din corelarea între drepturi, să nu existe o  afectare a celorlalte. Dacă discutăm filosofic, libertatea ține mai degrabă de forța interioară a fiecăruia decât de ceea ce mi se permite de către alții. Practic, însă, aceste „relaxări” ale restricțiilor din perioada pandemiei sunt un simplu exercițiu politic, ca atunci când toamna mai scoți puțin dopul de la must ca să nu fermenteze și să se împrăștie peste tot. Atâta timp cât eu sunt prezumat bolnav și trebuie să dovedesc că nu sunt, dar mai ales atâta timp cât există o presiune constantă pentru vaccinare, cu o gravă afectare a consimțământului cetățeanului, libertatea, în forma cunoscută de generația noastră, tinde spre desuetudine. Și nu am o perspectivă optimistă în contextul avansului tehnologic, discutând aici despre o dimensiune globală a reconfigurării tuturor drepturilor și libertăților noastre fundamentale.

REPORTER: Din experiența proceselor dvs. legate de încălcarea drepturilor în pandemie, care sunt cazurile care impresionează cel mai mult?

Silvia USCOV: Pe mine mă impresionează fiecare caz în parte, dar, probabil, la nivel opiniei publice am putea vorbi despre cele legate de izolarea forțată a persoanelor prin măsuri care au afectat demnitatea umană sau cele legate de imposibilitatea de a participa la ritualuri de înmormântare sau de a-ți vedea o rudă sau persoana iubită pentru ultima oară. Au fost adevărate drame personale cu care am luat contact prin prisma activității mele și care m-au determinat să îmi reconsider prioritățile sau să-mi pun în balanță propriile valori prin raportate la ceilalți.

REPORTER: Legislația națională are vreo treabă cu realitatea din teren? Adică, realitățile sociale și nevoile oamenilor găsesc susținere în actele normative în vigoare?

Silvia USCOV: Avem mai degrabă o abundență legislativă care sufocă dreptul. Această abundență provine în parte din impotența legiuitorului, transformându-l într-un rețetar, cum îmi place mie să spun, ducând și la o deformare profesională a judecătorilor care nu mai aplică principiile de drept, ci își justifică soluțiile pe baza rețetei. Nu se mai pune sare după gust astfel încât legislația să fie adaptată și adaptabilă la realitățile societății, ci ți se indică gramajul ca să iasă gustul dorit de putere. Mai simplu spus, mulți dintre judecători nu mai judecă, ci doar aplică legea, precum orice funcționar. Un alt motiv rezidă din interesele de moment ale clasei politice. Cetățeanul de clasa a II-a este destinatar al normei doar ca supus al acesteia, ca executant, nu ca persoană care beneficiază de anumite drepturi. Pare mai degrabă că legislația se îndreaptă mai curând spre o serie de obligații care nu se corelează cu drepturile.

REPORTER: Ministerul Sănătății susține că omul care a trecut prin covid trebuie neapărat –  în călătorie – ori să se vaccineze, ori să facă un test PCR. Cum apreciați o astfel de abordare?

Silvia USCOV: E o abordare politică, evident. În contextul în care nu există un consens științific în sensul că persoanele vaccinate nu mai transmit virusul, acest lucru fiind documentat oficial în textul regulamentului privind certificatul EU-COVID ce ar urma să fie aplicabil de la 1 iulie, atunci nu ai de ce să stabilești reguli diferite între persoanele care au trecut prin boală și persoanele care s-au vaccinat deoarece, conform teoriei și fără a-mi depăși competențele juridice, ambele sunt persoane imunizate, una natural, una artificial. Dar, în contextul în care, în prezent, întâlnim o reticență a instanțelor de a judeca, nu doar de a realiza un simulacru, iar Curtea Constituțională a României nu și-a putut asuma o decizie prin care să restabilească ordinea de drept, avem o singură putere concentrată în mâinile guvernării, nu trei puteri, așa cum sunt consacrate constituțional. De cealaltă parte, suntem noi, unii care am realizat ce se întâmplă, alții, mai mulți, care aplaudă sau asistă neputincioși.

REPORTER: Prima dată a fost un maraton al vaccinării. Apoi maratoane. Apoi… tombole. De ce avem această insistență guvernamentală pentru campania de vaccinare și de ce oamenii nu îndeplinesc planul de vaccinare? Avem o ruptură guvern – cetățeni? Dacă da, de ce?

Silvia USCOV: Trăim un paradox în care omul trebuie să fie convins cumva să fie sănătos, deși instinctul de supraviețuire e o chestiune intrinsecă, care depășește sfera raționalului. Dacă tot s-au achiziționat numeroase doze de vaccin, există campanii axate fie pe o presiune asupra populației, cum ar fi în cazul călătoriilor, fie pe o formă de mită. Sunt state unde se acordă sume importante, mii de euro, burse sau altele pentru a te vaccina, la noi sunt tombole sau mici în Obor. Pentru mine, orice formă de publicitate excesivă pune semne serioase de întrebare. Se cunoaște faptul că un produs bun ajunge să se „vândă” prin sine însuși. Cel mult, se realizează o campanie de început mai agresivă pentru a se face cunoscut la nivelul populației, adică întâi vine produsul spre om, iar apoi, dacă produsul e bun, vine omul spre el. Nu sunt specialist în marketing, ci vorbesc din postura de consumator.

REPORTER: A început și vaccinarea copiilor cu vârste între 12 și 15 ani, cu o campanie guvernamentală agresivă. Cum vedeți dvs. vaccinarea copiilor?

Silvia USCOV: Este decizia părinților, așa cum consider că fiecare cetățean ar trebui să decidă pentru el însuși dacă vrea să se vaccineze sau nu.

PE ACELAȘI SUBIECT:

DISTRIBUIE ARTICOLUL!
  •  

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *