În contextul unei escaladări majore a conflictului cu Iranul, Israelul se confruntă cu o amenințare critică la adresa securității sale: stocurile de interceptori ai sistemului antirachetă Arrow se apropie de epuizare. Avertismentul a fost publicat de The Wall Street Journal și confirmat de un oficial american de rang înalt. Între timp, Iranul anunță că a lansat rachete hipersonice Fattah-1 asupra teritoriului israelian, amplificând tensiunile din regiune.
Este pentru prima dată când Teheranul confirmă oficial utilizarea unui astfel de armament în cadrul unei operațiuni reale de luptă — armament care, din punct de vedere tehnic, pune la grea încercare chiar și cele mai performante sisteme de apărare. Rachetele hipersonice zboară cu viteze de peste Mach 5 (de cinci ori viteza sunetului) și pot efectua manevre imprevizibile în timpul traiectoriei, ceea ce le face aproape imposibil de interceptat.
Sistemul Arrow, dezvoltat în cooperare cu Statele Unite, reprezintă nivelul superior al arhitecturii defensive israeliene, completând sistemele David’s Sling și Iron Dome. Arrow 2 este conceput pentru a intercepta rachete balistice în straturile superioare ale atmosferei, iar Arrow 3 poate neutraliza amenințări încă din spațiu. Ambele folosesc tehnologia „hit-to-kill” — distrugerea prin impact direct. În ultimele zile însă, sub intensitatea barajelor de rachete lansate de Iran, resursele de interceptori au fost rapid consumate. Producția este limitată, iar rezervele nu pot fi reconstituite imediat. Potrivit sursei americane citate de WSJ, Washingtonul era conștient de această vulnerabilitate de luni bune și a desfășurat deja resurse suplimentare — terestre, navale și aeriene — în regiune. Totuși, nu este clar câți interceptori mai sunt disponibili și nici când vor putea fi livrate noi unități.
Iranul a anunțat că a vizat Tel Aviv cu rachetele hipersonice Fattah-1, susținând că „adăposturile s-au zguduit” sub impact. În paralel, un roi de drone de atac a fost lansat spre teritorii israeliene, complicând și mai mult apărarea aeriană. Armata israeliană a reacționat prompt, atacând fabrici de armament și o instalație de îmbogățire a uraniului în Iran, după ce a emis avertismente pentru evacuarea civililor. Deși bilanțul uman rămâne limitat, caracterul tehnologic al atacurilor marchează un salt calitativ în conflict — unul care redefinește frontul și expune limitele actuale ale apărării convenționale. Două drone iraniene au fost doborâte deasupra Mării Moarte, semn că presiunea este continuă. În acest context, președintele Donald Trump a reiterat sprijinul ferm pentru Israel, însă surse oficiale americane au precizat că o intervenție militară directă rămâne, deocamdată, „în analiză”. Totuși, grupul de luptă al portavionului USS Nimitz a fost deja trimis în regiune, iar Consiliul Național de Securitate a fost convocat pentru a evalua opțiunile disponibile.
Tensiunea a fost amplificată și de declarația Iranului privind lovirea unui presupus sediu Mossad din interiorul Israelului — acuzație care, dacă se confirmă, ar putea schimba complet natura războiului.
Într-un interviu pentru Newsweek, colonelul american în rezervă Seth Krummrich, în prezent vicepreședinte al Global Guardian, a avertizat că, dacă Israelul nu va obține efectele militare dorite, își va extinde țintele asupra infrastructurii guvernamentale și a instalațiilor petroliere iraniene, pentru a forța regimul de la Teheran să revină la masa negocierilor. De cealaltă parte, Iranul pare hotărât să continue atacurile balistice, mizând pe epuizarea resurselor de apărare israeliene.
Într-o regiune deja fragilă, capacitatea Israelului de a-și reface rapid stocurile de interceptori poate determina nu doar cursul confruntării actuale, ci și stabilitatea regională pe termen mediu. Intervenția SUA — fie sub forma unui sprijin logistic extins, fie ca parte activă într-un conflict mai larg — depinde, în mare măsură, de cât de mult timp mai poate rezista Israelul sub această presiune.
Israel, atac puternic în Iran: Au bombardat un important reactor nuclear
Israelul a atacat joi dimineaţa reactorul cu apă grea din Arak, din nord-vestul Iranului, potrivit televiziunii de stat iraniene, care susţine că „nu există niciun pericol de radiaţii” şi că instalaţia a fost evacuată înainte de atac, relatează The Guardian. Armata israeliană avertizase populaţia să evacueze zona din jurul reactorului cu apă grea – regiunile Arak şi Khondab – cu doar câteva ore înainte de lansarea atacului. Avertismentul a fost transmis printr-o postare pe reţelele sociale, similară celor emise pentru Gaza, şi includea o imagine din satelit a centralei, marcată cu un cerc roşu, conform News.ro. Reactorul cu apă grea de la Arak se află la 250 km sud-vest de Teheran.
Apa grea ajută la răcirea reactoarelor nucleare, potrivit The Associated Press, dar produce plutoniu ca produs secundar, care poate fi utilizat în armele nucleare. Acest lucru ar oferi Iranului o altă cale către fabricarea unei bombe, în afară de uraniul îmbogăţit, în cazul în care ar decide să continue programul nuclear.
Iranul a acceptat, în cadrul acordului nuclear din 2015 cu puterile mondiale, să reproiecteze instalaţia pentru a atenua îngrijorările legate de proliferarea nucleară. În cadrul negocierilor pentru acordul din 2015, Iranul acceptase să vândă apa grea către Occident pentru a respecta termenii acordului. La acea vreme, Marea Britanie ajuta Iranul să reproiecteze reactorul de la Arak pentru a limita cantitatea de plutoniu produsă, înlocuind Statele Unite, care s-au retras din proiect după decizia preşedintelui Donald Trump din 2018 de a retrage unilateral America din acordul nuclear.
În ultima săptămână, campania Israelului a vizat instalaţia de îmbogăţire a uraniului din Natanz, atelierele de centrifugare din jurul Teheranului şi o instalaţie nucleară din Isfahan.
Israelul a reușit să preia controlul asupra televiziunii de stat din Iran
Presa iraniană a relatat miercuri că Israelul a întrerupt pentru scurt timp emisia televiziunii de stat, prezentând imagini cu femei care manifestau şi făcând apel la populaţie să iasă în stradă, potrivit AFP. Pe canalul său Telegram, cotidianul Hamshahri a distribuit un videoclip cu scurta întrerupere, împreună cu un mesaj în care se afirmă că „hackerii au spart televiziunea de stat şi au difuzat un apel către populaţie să iasă în stradă”. Postul de televiziune a continuat spunând că întreruperea a fost „din cauza atacurilor cibernetice efectuate de inamicul sionist, care perturbă transmisia prin satelit”.
În cea de-a şasea zi a războiului dintre Iran şi Israel, Teheranul a cerut locuitorilor din Haifa să evacueze oraşul din nordul Israelului, a informat televiziunea de stat iraniană.
„În urmă cu câteva minute, un aviz de evacuare a fost trimis coloniştilor sionişti din Haifa pentru a-i proteja de atacurile cu rachete iraniene”, a declarat postul de televiziune, difuzând o imagine în ebraică cu următorul mesaj: „Vă rugăm să părăsiţi imediat zona semnalată. În orele următoare, forţele armate ale Republicii Islamice Iran vor opera în această zonă”.
Marţi, şeful Statului Major al forţelor armate iraniene, Abdolrahim Mousavi, a difuzat un mesaj prin care invita locuitorii din Haifa şi Tel Aviv să evacueze, anticipând iminentele operaţiuni „punitive”.
SUA se tem de o posibilă lovitură iraniană
Armata americană a mutat unele aeronave și nave de la bazele din Orientul Mijlociu care ar putea fi vulnerabile la un potențial atac iranian, au declarat doi oficiali americani pentru Reuters, notează Mediafax. Decizia are loc după ce președintele Donald Trump a refuzat să precizeze dacă Statele Unite vor ataca instalațiile nucleare ale Iranului.
Ambasada SUA în Qatar a emis joi o alertă prin care restricționează temporar accesul personalului său la baza aeriană Al Udeid, cea mai mare instalație militară americană din Orientul Mijlociu, situată în deșertul de lângă Doha. Ambasada a transmis personalului și cetățenilor americani din Qatar să își sporească vigilența „din prudență și în contextul ostilităților regionale în curs de desfășurare”.
Cei doi oficiali americani, care au vorbit sub rezerva anonimatului, au declarat că mutarea avioanelor și a navelor a făcut parte din planurile de protecție a forțelor americane. Unul dintre oficiali a declarat că aeronavele care nu se aflau în adăposturi securizate au fost mutate de la baza Al Udeid, iar navele militare au fost mutate dintr-un port din Bahrain, unde se află flota a 5-a a armatei. „Nu este o practică neobișnuită. Protecția forțelor este prioritară”, a mai spus oficialul.
Ayatollahul Iranului promite răzbunare împotriva SUA
Liderul suprem al Iranului, Ali Khamenei, a spus miercuri că ţara sa nu se va preda „niciodată” Israelului, care şi-a intensificat atacurile aeriene împotriva Iranului, înainte de a fi vizat de noi rachete hipersonice. Între timp, efectele războiului încep să se resimtă la ”firul ierbii” pentru că multe magazine s-au închis în Iran și s-au format cozi uriașe peste tot, relatează AFP, informează News.ro.
În cea de-a şasea zi de război, ayatollahul Khamenei, aflat la putere din 1989, a avertizat Statele Unite cu „daune ireparabile” dacă vor interveni în conflict. El a reacţionat la ameninţările preşedintelui american Donald Trump, un aliat al Israelului, care a cerut marţi Iranului să se „predea necondiţionat” şi a pus la îndoială posibilitatea unor lovituri americane împotriva Iranului.
„S-ar putea să o fac, s-ar putea să nu o fac”, a declarat el miercuri, înainte de a repeta că nu s-a hotărât încă. El a mai spus că o cădere a actualului guvern „ar putea avea loc”.
La Teheran, miercuri s-au auzit explozii puternice şi mai multe coloane de fum au fost vizibile în diverse locuri. O lovitură israeliană a vizat zona din jurul sediului poliţiei, rănind mai mulţi poliţişti, a anunţat agenţia Irna.
Israelul a anunţat atacuri împotriva unor „ţinte militare” la Teheran şi în vestul Iranului. Potrivit ministrului israelian al Apărării, Israel Katz, aviaţia a distrus „sediul securităţii interne” iraniene din Teheran, pe care l-a descris drept „principalul organ de represiune al dictatorului iranian”. De asemenea, Semiluna Roşie iraniană a anunţat că un atac israelian a avut loc în apropierea clădirii sale.
La rândul său, Teheranul a anunţat că a lansat rachete hipersonice Fattah împotriva Israelului marţi seara, la fel ca în noaptea precedentă.
De la 13 iunie, Iranul „a tras aproximativ 400 de rachete balistice” asupra Israelului, dintre care 20 au lovit zone civile, şi 1.000 de drone, potrivit cifrelor furnizate miercuri seara de un oficial militar israelian.
Televiziunea de stat iraniană a denunţat „atacuri cibernetice desfăşurate de inamicul sionist”, după ce mass-media iraniene au relatat că Israelul a întrerupt pentru scurt timp difuzarea unor imagini cu femei care manifestau şi chemau oamenii să iasă în stradă. Autorităţile iraniene au înăsprit miercuri restricţiile asupra internetului, acuzând Israelul de „violarea” reţelei „în scopuri militare”.
Pretinzând că deţine informaţii care dovedesc că Iranul se apropie de „punctul fără întoarcere” către bomba atomică, Israelul a lansat un atac masiv asupra Iranului pe 13 iunie, lovind sute de situri militare şi nucleare şi ucigând oameni de ştiinţă de top din domeniul militar şi nuclear. Iranul, care neagă fabricarea de arme nucleare, a acuzat Israelul că încearcă să torpileze negocierile nucleare care au început între Teheran şi Washington.
În Iran, loviturile israeliene au ucis cel puţin 224 de persoane, potrivit unui bilanţ oficial. Salva de rachete şi drone lansate ca represalii de Iran, care au lovit zone urbane, a făcut 24 de morţi în Israel, potrivit guvernului. „Această naţiune nu va capitula niciodată (sub presiunea) nimănui”, a declarat Ayatollahul Khamenei într-un discurs televizat miercuri. „Americanii trebuie să ştie că orice intervenţie militară din partea lor va duce cu siguranţă la daune ireparabile”, a adăugat el.
În ultimele zile, Statele Unite au declarat că îşi consolidează „poziţia defensivă” în Orientul Mijlociu şi că îşi trimit portavionul Nimitz în regiune. Premierul israelian Benjamin Netanyahu i-a mulţumit miercuri lui Donald Trump pentru „sprijinul” său în „apărarea cerului israelian”.
Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a avertizat împotriva „oricărei alte intervenţii militare”, care ar avea „consecinţe enorme” pentru întreaga regiune. De asemenea, Trump a declarat că a respins o propunere de mediere din partea omologului său rus, Vladimir Putin, şi l-a sfătuit să „medieze mai întâi pentru Rusia (şi Ucraina)”.
La rândul său, Putin i-a asigurat joi pe „prietenii săi iranieni” că „nu au cerut” Moscovei asistenţă militară. El a considerat că atacurile au „consolidat” puterea Teheranului. Teheranul a reiterat că acţionează în „legitimă autoapărare”.
La Teheran, numeroase magazine s-au închis de la începutul războiului şi s-au format cozi lungi în faţa benzinăriilor. La frontiera cu Irakul, un şofer de camion în vârstă de 40 de ani, vorbind sub pseudonimul Fattah, a semnalat „penurie de alimente, precum orez, pâine, zahăr şi ceai”, subliniind că benzinăriile „sunt aglomerate şi preţurile au crescut”.
Miercuri, înainte de ivirea zorilor, „peste 50 de avioane de război” au bombardat „o instalaţie de producţie de centrifuge la Teheran” şi „mai multe situri de fabricare a armelor, inclusiv instalaţii care produc materii prime şi componente utilizate pentru asamblarea rachetelor sol-sol”, potrivit armatei israeliene.
Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică (AIEA) a confirmat distrugerea de către Israel a două clădiri în care „erau fabricate componente pentru centrifuge” în Karaj, lângă Teheran.
Occidentul şi Israelul suspectează Iranul că încearcă să se doteze cu o bombă atomică, ceea ce Teheranul neagă, apărându-şi dreptul la un program nuclear civil. Israelul, care rămâne ambiguu cu privire la deţinerea de arme atomice, deţine 90 de focoase nucleare, potrivit Institutului Internaţional de Cercetare pentru Pace de la Stockholm (Sipri).
În cazul în care Donald Trump alege să îşi implice ţara în conflict, o puternică bombă americană de tip bunker-buster, GBU-57, singura care distruge instalaţiile nucleare iraniene adânc îngropate, ar putea fi o armă strategică de alegere, spun experţii.
Putin a abordat posibila asasinare a lui Khamenei: „Nici nu vreau să discut această posibilitate”
Într-un interviu acordat agențiilor de presă, președintele rus Vladimir Putin a abordat direct subiectele legate de Iran, de la stabilitatea regimului și cooperarea bilaterală, până la perspectivele privind programul nuclear iranian, notează Reuters, potrivit Mediafax. Despre stabilitatea regimului de la Teheran, Putin a afirmat că se poate observa că „societatea iraniană se consolidează în jurul conducerii actuale”.
Întrebat despre o posibilă eliminarea a Ayatollahului Ali Khameni de către SUA sau Israel, liderul de la Kremlin a evitat speculațiile „Nici nu vreau să discut această posibilitate”.
În legătură cu colaborarea dintre Rusia și Iran, șeful statului a susținut „Suntem în contact permanent cu partenerii noștri iranieni. Ne continuăm parteneriatul. Avem specialiști care lucrează în Bushehr, 250 de persoane, iar cu oamenii de afaceri numărul poate ajunge la 600. Nu plecăm din Iran. Nu este acesta un sprijin?”
În plan militar, Putin a menționat că o propunere anterioară privind un parteneriat de apărare antiaeriană nu a fost urmată de interes din partea Teheranului „Partenerii iranieni nu au arătat interes atunci. În prezent, nici nu ne-au cerut așa ceva. Așadar, nu avem nimic de discutat pe acest subiect”.
Despre programul nuclear iranian, Putin a susținut o soluție diplomatică, afirmând că ar fi corect ca „toate părțile implicate în acest conflict să caute modalități de a pune capăt ostilităților” și să se ajungă la un acord care să țină cont atât de interesele Iranului în ceea ce privește utilizarea civilă a energiei nucleare, cât și de interesele de securitate ale Israelului.
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google