Perspectivele economice pentru perioada următoare devin tot mai apăsătoare. Datele și estimările invocate în spațiul public indică faptul că România se îndreaptă spre cel puțin trei luni de noi scumpiri, într-un context în care economia nu mai arată semne clare de avans. Cu alte cuvinte, presiunea inflaționistă continuă exact într-un moment în care motoarele de creștere par să își piardă forța, arată Institutul Național de Statistică.
În industria prelucrătoare, rezultatele anchetei desfăşurate în luna martie indică, pentru următoarele trei luni, o creştere moderată a volumului producţiei, reflectată printr-un sold conjunctural de +6%. În ceea ce priveşte numărul de salariaţi, se estimează o relativă stabilitate, soldul conjunctural fiind de -5%. Preţurile produselor industriale sunt aşteptate să crească, tendinţă indicată printr-un sold conjunctural de +34%. În sectorul construcţiilor, potrivit estimărilor din luna martie, pentru următoarele trei luni se prognozează o tendinţă de creştere a volumului producţiei (sold conjunctural +17%). De asemenea, se preconizează o relativă stabilitate a numărului de salariaţi (sold conjunctural -1%) şi se aşteaptă ca preţurile lucrărilor de construcţii să înregistreze o creştere accentuată, reflectată printr-un sold conjunctural de +50%.
Managerii din sectorul comerţ cu amănuntul estimează pentru următoarele trei luni o stabilitate a cifrei de afaceri şi soldul conjunctural fiind -4%, o tendinţă de relativă stabilitate a numărului de salariaţi (sold conjunctural +2%). Majorări de preţuri sunt estimate de 53% dintre respondenţi, iar scăderi de doar 3%, soldul conjunctural de +50% indicând o creştere accentuată. În ceea ce priveşte serviciile, managerii din acest sector de activitate estimează o relativă stabilitate a cererii pentru următoarele trei luni, soldul conjunctural fiind de 0%. Pe baza datelor, se estimează o relativă stabilitate a numărului de salariaţi în (sold conjunctural -4%). Referitor la preţuri, se anticipează că preţurile de vânzare sau de facturare ale prestaţiilor vor urma să crească, tendinţă reflectată printr-un sold conjunctural de +26%.
Semnalul este unul îngrijorător, pentru că această combinație — prețuri în creștere și economie în stagnare — lovește simultan în consum, în puterea de cumpărare și în capacitatea firmelor de a-și menține activitatea la un nivel sustenabil. Pentru populație, asta înseamnă costuri tot mai greu de dus de la o lună la alta. Pentru mediul de afaceri, înseamnă cheltuieli mai mari, cerere fragilă și o marjă de manevră tot mai redusă. În mod normal, o economie aflată pe creștere poate absorbi mai ușor anumite șocuri de preț. Însă atunci când stagnarea se instalează, fiecare val de scumpiri devine mai periculos, pentru că nu mai este compensat de venituri mai bune, de investiții accelerate sau de un consum robust. Aici apare adevărata problemă: nu doar că prețurile cresc, ci cresc într-un climat de oboseală economică.
Datele semnalează că presiunile se mențin în mai multe zone sensibile, iar efectele se pot transmite în lanț. De la alimente și servicii până la costurile de transport și energie, orice nouă majorare se propagă rapid în restul economiei. În final, nota de plată ajunge tot la cetățean, fie direct, la raft și la pompă, fie indirect, prin scăderea ritmului economic și prin amânarea investițiilor. Acest tip de evoluție alimentează tot mai mult temerea că România intră într-o perioadă în care inflația nu mai este doar o problemă de prețuri, ci devine un simptom al unei economii slăbite, vulnerabile și incapabile să ofere un răspuns solid. Iar dacă această tendință se prelungește, efectele sociale pot deveni tot mai vizibile: consum mai redus, nemulțumire publică mai mare și presiune suplimentară asupra decidenților politici. În esență, avertismentul este clar: urmează luni dificile, în care scumpirile nu vor veni pe fondul unei economii dinamice, ci într-un climat de stagnare. Iar aceasta este una dintre cele mai periculoase combinații.
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google