Spread the love

Produsul Intern Brut – date ajustate sezonier – a fost în trimestrul II la nivelul de 244,96 miliarde lei preţuri curente, în scădere, în termeni reali, cu 11,9% faţă de trimestrul I 2020 şi cu 10,2% faţă de trimestrul II 2019, arată datele provizorii (2) publicate vineri de Institutul Naţional de Statistică (INS).

Produsul Intern Brut – date ajustate sezonier – estimat pentru trimestrul II 2020 a fost de 244,961 miliarde lei preţuri curente, în scădere – în termeni reali – cu 11,9% faţă de trimestrul I 2020 şi cu 10,2% faţă de trimestrul II 2019”, arată datele INS.

Seria ajustată sezonier a Produsului Intern Brut trimestrial pentru perioadele anterioare s-a modificat, faţă de varianta provizorie (1), publicată pe 8 septembrie 2020, ca urmare a revizuirii datelor pentru perioada 2010-2017 şi a revizuirii estimărilor pentru trimestrul II 2020.

Faţă de acelaşi trimestru din anul 2019, Produsul Intern Brut a înregistrat o scădere cu 10,3% pe seria brută şi cu 10,2% pe seria ajustată sezonier.

În semestrul I 2020, Produsul Intern Brut a scăzut, comparativ cu semestrul I 2019, cu 4,5% pe seria brută şi cu 3,9% pe seria ajustată sezonier.

Seria ajustată sezonier a Produsului Intern Brut trimestrial a fost recalculată ca urmare arevizuirii datelor pentru perioada 2010-2017 pentru a asigura implementarea unor rezerve formulate de către Eurostat în urma ciclului de verificare a Venitului Naţional Brut şi a revizuirii estimărilor pentru trimestrul II 2020, fiind, înregistrate diferenţe faţă de varianta publicată în comunicatul de presă nr. 230 din 8 septembrie 2020”, mai arată INS.

Pe serie brută, Produsul Intern Brut estimat pentru trimestrul II 2020 a fost de 223,130 miliarde lei preţuri curente, în scădere – în termeni reali – cu 10,3% faţă de trimestrul II 2019. Produsul Intern Brut estimat pentru semestrul I 2020 a fost de 439,095 miliarde lei preţuri curente, în creştere – în termeni reali – cu 4,5% faţă de semestrul I 2019.

Comparativ cu varianta provizorie (1), în trimestrul II 2020, dinamica PIB s-a mărit cu 0,2 puncte procentuale (de la 89,5% la 89,7%) iar a valorii adăugate brute cu 0,3 puncte procentuale (de la 90,1% la 90,4%). Volumul impozitelor nete pe produs s-a diminuat cu 1,1 puncte procentuale.

Volumul valorii adăugate brute pe ramuri de activitate a înregistrat modificări mai importante în: Construcţii (+0,3 puncte procentuale); Informaţii şi comunicaţii (+0,4 puncte procentuale); Activitati de spectacole, culturale si recreative; reparaţii de produse de uz casnic şi alte servicii (+5,2 puncte procentuale).

Din punctul de vedere al utilizării PIB, modificări semnificative ale contribuţiei la creşterea PIB, între cele două estimări, a înregistrat exportul net de bunuri şi servicii, de la -2,4% la -2,1%.

Seriile ajustate sezonier se recalculează trimestrial ca urmare a modificării modelelor adoptate, a numărului de regresori folosiţi, a modificării seriilor brute şi a numărului de observaţii disponibile.

Salariile, în scădere

Câştigul salarial mediu nominal brut a fost în luna august 5.337 lei, cu 131 lei (-2,4%) mai mic decât în luna iulie, în timp ce câştigul salarial mediu nominal net a fost 3.275 lei, în scădere faţă de luna precedentă cu 97 lei (-2,9%), potrivit datelor publicate vineri de Institutul Naţional de Statistică.

În luna august 2020, câştigul salarial mediu nominal brut a fost 5.337 lei, cu 131 lei (-2,4%) mai mic decât în luna iulie 2020. Câştigul salarial mediu nominal net a fost 3.275 lei, în scădere faţă de luna precedentă cu 97 lei (-2,9%). Valorile cele mai mari ale câştigului salarial mediu nominal net s-au înregistrat în activităţi de servicii în tehnologia informaţiei, inclusiv activităţi de servicii informatice, (7.431 lei), iar cele mai mici în hoteluri şi restaurante (1.704 lei)”, arată datele INS.

În august 2020, comparativ cu august 2019, câştigul salarial mediu nominal net a crescut cu 7,6%.

În ceea ce priveşte câştigul salarial în raport cu evoluţia preţurilor de consum, indicele câştigului salarial real a fost 104,8% pentru luna august 2020 faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent. Indicele câştigului salarial real a fost 97,1% pentru luna august 2020 faţă de luna precedentă.

Faţă de luna octombrie 1990, indicele câştigului salarial real a fost 220,4%, cu 6,4 puncte procentuale mai mic faţă de cel înregistrat în luna iulie 2020.

În luna august 2020, în majoritatea activităţilor din sectorul economic, nivelul câştigului salarial mediu net a fost mai mic decât în luna iulie 2020 ca urmare a acordării în lunile precedente de prime ocazionale (prime trimestriale, semestriale, anuale, de vacanţă, al 13-lea salariu ori pentru performanţe deosebite), drepturi în natură şi ajutoare băneşti, sume din profitul net şi alte fonduri (inclusiv bilete de valoare). De asemenea, scăderile câştigului salarial mediu net au fost cauzate de întreruperi/încetări ale activităţii, de continuarea şomajului tehnic de către anumiţi agenţi economici sau de remunerarea parţialăa salariaţilor, de nerealizările de producţie ori încasările mai mici (funcţie de contracte/proiecte ori ca urmare a concediilor de odihnă când nu se acordă tichete de masă şi alte drepturi salariale), cât şi de angajările de personal cu câştiguri salariale mai mici faţă de medie din unele activităţi economice.

Cele mai semnificative scăderi ale câştigului salarial mediu net la nivel de secţiuni/diviziuni CAEN Rev.2 s-au înregistrat după cum urmează: cu 17,1% în extracţia cărbunelui superior şi inferior; între 11,5% şi 14% în fabricarea produselor de cocserie şi a produselor obţinute din prelucrarea ţiţeiului, fabricarea produselor din tutun, fabricarea produselor farmaceutice de bază şi a preparatelor farmaceutice; între 5% şi 8,5% în fabricarea produselor textile, intermedieri financiare (cu excepţia activităţilor de asigurări şi ale fondurilor de pensii), alte activităţi industriale n.c.a., depozitare şi activităţi auxiliare pentru transport, activităţi de servicii în tehnologia informaţiei (inclusiv activităţi de servicii informatice), extracţia petrolului brut şi a gazelor naturale, producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat, transporturi aeriene, captarea, tratarea şi distribuţia apei; între 3% şi 5% în extracţia minereurilor metalifere, repararea, întreţinerea şi instalarea maşinilor şi echipamentelor, tăbăcirea şi finisarea pieilor (inclusiv fabricarea articolelor de voiaj şi marochinărie, harnaşamentelor şi încălţămintei; prepararea şi vopsirea blănurilor), industria construcţiilor metalice şi a produselor din metal (exclusiv maşini, utilaje şi instalaţii), colectarea şi epurarea apelor uzate, fabricarea altor mijloace de transport, tranzacţii imobiliare, fabricarea articolelor de îmbrăcăminte, activităţi de asigurări, reasigurări şi ale fondurilor de pensii (cu excepţia celor din sistemul public de asigurări sociale), activităţi de poştă şi de curier.

Creşterile câştigului salarial mediu net faţă de luna precedentă au fost determinate de acordarea de prime ocazionale (premii trimestriale, anuale ori pentru performanţe deosebite), drepturi în natură şi ajutoare băneşti, sume din profitul net şi din alte fonduri (inclusiv bilete de valoare). De asemenea, câştigurile salariale medii nete din luna august au fost mai mari comparativ cu luna precedentă ca urmare a reluării activităţii anumitor agenţi economici, arealizărilor de producţie ori încasărilor mai mari (funcţie de contracte/proiecte), cât şi a disponibilizărilor de personal cu câştiguri salariale mai mici faţă de medie, din unele activităţi economice.

Cele mai semnificative creşteriale câştigului salarial mediu net la nivel de secţiuni/diviziuni CAEN Rev.2 s-au înregistrat după cum urmează: cu 5,7% în activităţi de servicii anexe extracţiei, respectiv cu 5,4% în fabricarea autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor şi semiremorcilor; între 1% şi 3% în telecomunicaţii, activităţi de spectacole, culturale şi recreative, transporturi pe apă, fabricarea băuturilor, alte activităţi extractive, hoteluri şi restaurante.

În sectorul bugetar s-au înregistrat scăderiale câştigului salarial mediu net, în principal ca urmare a acordării în luna precedentă a biletelor de valoare (tichete de vacanţă), astfel: învăţământ (-12,1%, inclusiv reducerea sumelor reprezentând plata cu ora a cadrelor didactice pe perioada vacanţei şcolare), administraţie publică (-2,6%), respectiv sănătate şi asistenţă socială (-1,2%).

Câştigul salarial mediu brut lunar se determină prin raportarea sumelor brute plătite din fondul de salarii, din profitul net şi alte fonduri (exclusiv sumele compensatorii, sumele plătite retroactiv ca urmare a câştigării în instanţă a drepturilor băneşti aferente anilor anteriori) la numărul mediu al salariaţilor.

În cursul anului se înregistrează fluctuaţii ale câştigului salarial determinate, în principal, de acordarea premiilor anuale şi a primelor de sărbători (decembrie, martie/aprilie). Acestea influenţează creşterile sau scăderile în funcţie de perioada în care sunt acordate, conducând, în cele din urmă, la estomparea fluctuaţiilor câştigului salarial lunar la nivelul întregului an.

Florin Cîțu este… optimist

Ministrul Finanțelor, Florin Cîțu, este optimist, după ce Institutul Național de Statistică a revizuit pozitiv cu 0,2 puncte procentuale dinamica PIB în trimestrul II din 2020. Cîțu susține că aceste date dovedesc faptul că strategia adoptată de Guvern a funcționat și se susține scenariul revenirii economice în V.

„INS a reviziuit POZITIV, cu 0.2 puncte procentuale, dinamica PIB în trimestrul II 2020. Astăzi INS a anuntat că desi economia a fost în stare de urgență în aproape tot trimestrul II au existat contributii pozitive la creșterea economică din:

– construcții -0.3 puncte procentuale

– IT- 0,6 puncte procentuale

– Administrație publica 0.3 puncte procentuale

Cele mai importante informații vin de la investiții și exporturi nete. Investițiile au avut în perioada de criza o contribuție pozitivă de 0.5 puncte procentuale (a fost revizuită de la 0.4 puncte procentuale) inițial. Este evident că strategia de a canaliza cât mai multe resurse spre investiții, 30 de miliarde lei în 9 luni și cea mai mare sumă din ultimii 10 ani, a funcționat. În ceea ce privește exporturile nete, contribuția negativă a fost redusă cu 0.4 puncte procentuale, ducând la un impact negativ mult mai mic pentru PIB. Sunt date foarte bune care susțin scenariul de baza cu o revenire în V a economiei din trimestrul III 2020”, transmite Florin Cîțu.

PE ACELAȘI SUBIECT:

Facebook Comments

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *