O inițiativă legislativă menită să reconfigureze și să extindă incriminarea hărțuirii sexuale în Codul Penal a intrat în dezbaterea Camerei Deputaților pentru votul decizional, după ce a înregistrat un parcurs parlamentar controversat. Proiectul de lege, susținut de o echipă transpartinică de parlamentari, printre care se numără și deputatul USR Constanța Stelian Ion, urmărește să elimine lacunele din actualul cadru normativ și să ofere o protecție sporită victimelor abuzurilor de natură sexuală. Demersul vine într-un moment crucial, având în vedere că propunerea a fost respinsă de Senat în ședința din 17 iunie, iar în prezent se află pe masa deputaților, forul decizional în acest caz, unde urmează să primească votul final:
Propunerea de modificare a articolului 223 din Codul Penal este fundamentată pe necesitatea adaptării legislației românești la realitățile sociale contemporane și la standardele europene în materie de protecție a drepturilor omului. În expunerea de motive care însoțește proiectul, inițiatorii subliniază că actuala reglementare penală întâmpină limitări severe, deoarece condiționează existența infracțiunii de hărțuire sexuală de preexistența unui raport de muncă sau a unei relații similare, cerând totodată un caracter repetat al faptei. Această structură normativă rigidă lasă neprotejate numeroase situații de abuz ce au loc în spațiul public, în mediul educațional, în cadrul unor servicii sau prin mijloace digitale. Analiza de drept comparat inclusă în document arată că țări precum Franța, Portugalia, Olanda sau Belgia au extins deja sfera de incriminare pentru a acoperi presiunile de natură sexuală chiar și în absența unei relații profesionale sau a repetabilității faptei, model pe care și România își propune să îl adopte.
În forma propusă de inițiatori, proiectul de lege aduce modificări de substanță la textul Codului Penal. Varianta de bază a infracțiunii elimină condiția ca fapta să aibă loc exclusiv la locul de muncă, menținând pedeapsa cu închisoare de la 3 luni la un an sau amendă pentru pretinderea repetată de favoruri sexuale care creează o stare de intimidare sau umilință. În schimb, dacă această conduită este săvârșită în cadrul unui raport de muncă ori similar, proiectul introduce o formă agravată, propunând majorarea limitelor de pedeapsă cu jumătate. O noutate legislativă majoră o constituie incriminarea faptei chiar și atunci când este comisă o singură dată, fără caracter repetat, în cazurile în care se exercită presiuni ce produc o stare de temere, iar victima se află sub îngrijirea sau educarea făptuitorului, este membru de familie, prezintă o vulnerabilitate vădită din cauză de vârstă, boală, handicap, sarcină ori dependență, sau dacă fapta este comisă de două sau mai multe persoane împreună. De asemenea, deși regula generală păstrează necesitatea plângerii prealabile din partea persoanei vătămate, proiectul prevede posibilitatea ca acțiunea penală să fie pusă în mișcare din oficiu în cazul victimelor aflate în situații speciale de vulnerabilitate sau dependență, asigurând astfel un mecanism ferm de intervenție al statului.
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google