INFOGRAFIC Iohannis se alătură liderilor UE care NU vor dependență energetică. CE plănuiește să reducă cu două treimi dependența UE de gazul din Rusia

Președintele României, Klaus Iohannis, a participat marți, 8 martie 2022, la o reuniune de coordonare în format videoconferință cu Președintele Consiliului European, Charles Michel, și cu Prim-miniștrii Regatului Țărilor de Jos, Mark Rutte, Republicii Elene, Kyriakos Mitsotakis, Republicii Croaţia, Andrej Plenković și Republicii Estonia, Kaja Kallas, în pregătirea reuniunii informale a Consiliului European de la Versailles, Republica Franceză, din perioada 10-11 martie 2022.

Discuțiile au vizat evoluțiile curente de securitate din Ucraina, eforturile de gestionare și sprijin a fluxurilor de refugiați, măsurile de asistență umanitară pentru Ucraina și Republica Moldova, sancțiunile aplicate Rusiei și Belarusului și propuneri de înăsprire a acestora. De asemenea, s-a discutat despre consolidarea dimensiunii de apărare a Uniunii Europene, securitatea energetică, cu accent pe reducerea dependențelor, diversificarea aprovizionării și găsirea de soluții în plan european la creșterea prețurilor la energie. Au mai fost abordate și propunerile recente în vederea creșterii rezilienței economiilor europene și promovarea unui model european de creștere economică, menit să facă față provocărilor multiple.

În cadrul intervenției sale, Președintele României a susținut rolul și impactul pe care unitatea și coordonarea, nu numai în cadrul Uniunii Europene, dar și împreună cu Statele Unite ale Americii, NATO și alți parteneri strategici, le au în reacția și răspunsul rapid la agresiunea Rusiei asupra Ucrainei și a subliniat importanța menținerii cu fermitate a acestora. Președintele Klaus Iohannis a prezentat măsurile întreprinse de România în sprijinul Ucrainei, inclusiv decizia țării noastre de a găzdui un centru logistic pentru coordonarea și colectarea asistenței umanitare internaționale destinate Ucrainei, și respectiv Republicii Moldova, în curs de operaționalizare, primul convoi umanitar către Ucraina urmând a fi realizat în următoarele zile. Totodată, Președintele României a subliniat susținerea de către țara noastră a cererilor de aderare ale Ucrainei, Republicii Moldova și Georgiei la familia Uniunii Europene și importanța unui mesaj de sprijin la nivel european pentru toate cele trei state.

În contextul discuțiilor privind securitatea energetică, Preşedintele Klaus Iohannis s-a referit la măsurile pe termen scurt de gestionare a situației actuale, în ceea ce privește aprovizionarea statelor membre, sprijinul acordat Ucrainei și Republicii Moldova, dar și la cele pe termen mediu și lung, vizând stoparea dependenței de Rusia și diversificarea surselor de aprovizionare cu energie. Președintele României a evidențiat rolul asigurării interconectărilor la nivelul statelor membre, menționând în acest sens interconectorul între Grecia și Bulgaria și utilizarea BRUA. De asemenea, Președintele Klaus Iohannis a subliniat importanța deosebită a valorificării cât mai bune a potențialului combustibililor de tranziție în asigurarea securității energetice. Președintele României s-a referit și la situația prețurilor la energie, care rămâne un subiect prioritar, din perspectiva impactului asupra populației, dar și asupra economiilor în ansamblul lor, fiind nevoie de identificarea, în continuare, a unor soluții la nivel european care să protejeze consumatorul, precum și competitivitatea economică la nivelul UE.

Președintele Klaus Iohannis a susținut, de asemenea, necesitatea consolidării sectorului de apărare la nivel european, salutând inițiativele care sunt menite să crească investițiile în capabilități de apărare și tehnologii inovative. Totodată, Președintele României a anunțat decizia de a crește cheltuielile în sectorul de apărare la 2,5% din PIB în 2023.

Lista țărilor europene dependente de gazul rusesc

Secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, a declarat că este „imperativ” ca țările europene să înceteze să se bazeze pe energia rusă, mai ales pe măsură ce războiul din Ucraina continuă, pentru a se asigura că aprovizionarea este „disponibilă pe scară largă”. Vorbind la o conferință de presă comună la Tallinn cu prim-ministrul estonian Kaja Kallas, Blinken a spus că există „o oportunitate semnificativă, nu numai, ci și imperativă în acest moment de a renunța în sfârșit la, pentru multe țări din Europa, dependența de energia rusă. Pentru că Rusia o folosește ca armă”, relatează postul CNN.

Kallas a cerut să excludă pe deplin Rusia și Belarus din rețeaua de plăți de înaltă securitate SWIFT și să îi restricționeze accesul la criptomonede. Țările trebuie să se concentreze pe „izolare deplină” a Rusiei de lumea liberă, a spus ea. Deteriorarea situației de securitate „cere schimbări rapide ale securității europene”, a subliniat ea, adăugând că lumea trebuie să fie pregătită pentru ce e mai rău, care urmează să vină. „Deci, violența lui Putin trebuie să fie în corelație cu sancțiunile ulterioare și, de asemenea, cu deciziile de izolare”, a spus Kallas.

De asemenea, Kallas a cerut NATO să lucreze la o „strategie actualizată de apărare în regiunea noastră”. Ea a mulțumit lui Blinken pentru „munca grea” a Statelor Unite în construirea unității în cadrul aliaților NATO, adăugând că a cerut o „apărare permanentă și semnificativă a NATO în regiunea baltică”.

CNN a realizat și un infografic, în care este expusă situația țărilor europene dependente de energia din Rusia.

content-image

Comisia Europeană plănuiește să reducă cu două treimi dependența UE de gazul din Rusia

Comisia Europeană (CE) a publicat marţi planuri privind reducerea dependenţei blocului comunitar de importurile de gaze naturale ruseşti cu două treimi anul acesta şi încetarea dependenţei de livrările de combustibil din Rusia cu „mult înainte de 2030”, transmite Reuters. Executivul comunitar va reduce dependenţa trecând la livrări alternative şi extinzând mai rapid energia „verde”. În mare parte implementarea planurilor va fi responsabilitatea guvernelor naţionale.

Trebuie să scăpăm de dependenţa de gazul, petrolul şi cărbunele din Rusia”, a declarat luni preşedintele CE, Ursula von der Leyen, la Bruxelles, în cadrul unei întâlniri cu premierul italian Mario Draghi.

Planul de a pune capăt dependenţei de Rusia survine în contextul temerilor că invazia rusă din Ucraina ar putea afecta aprovizionarea cu energie a UE. Gazul din Rusia este transportat în UE prin teritoriul Ucrainei. Există de asemenea îngrijorări că Moscova ar putea tăia alimentarea ca reacţie la sancţiunile impuse Rusiei de UE pentru invadarea Ucrainei.

UE importă marea majoritate a gazului natural pe care îl consumă, iar în 2019 Rusia asigura 41% din importurile blocului comunitar. În acel an, peste un sfert din importurile de ţiţei ale UE (27%) şi aproape jumătate din importurile de cărbune şi carburant (47%) proveneau din Rusia. Von der Leyen a spus că planul Comisiei Europene implică îmbunătăţirea eficienţei energetice a UE, sporirea investiţiilor în producţia de energie regenerabilă şi schimbarea surselor de energie ale UE cu „furnizori mai de încredere”.

Propunerea urmăreşte să elimine dependenţa de petrolul şi gazul din Rusia, nu doar să o reducă, a explicat ulterior presei purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Eric Mamer.

UE şi SUA colaborau încă de dinainte de invazia rusă din Ucraina pentru a garanta furnizări sigure de energie, o alternativă fiind gazul natural lichefiat. SUA sunt deja cel mai mare furnizor de gaz natural lichefiat pentru UE, iar Qatarul a fost identificat de asemenea ca o opţiune.

Președintele american Joe Biden va anunța astăzi interzicerea importurilor rusești de petrol, gaze naturale și cărbune în SUA, potrivit CNN, care citează trei surse oficiale. Mișcare administrației americane va avea efect doar în ceea ce privește petrolul, pe care SUA îl importă din Rusia în procent de 8% din totalul importurilor. Statele Unite nu importă gaze naturale din Rusia.

Rusia a ameninţat în mod direct, pentru prima dată de la invazia din Ucraina, că va opri livrările de gaz spre Europa prin conducta Nord Stream 1, potrivit unor comentarii făcute de vicepremierul rus Alexander Novak la televiziunea de stat.

Comunicatul Comisiei Europene:

Acest plan prezintă, de asemenea, o serie de măsuri menite să răspundă creșterii prețurilor la energie în Europa și să reconstituie stocurile de gaze pentru iarna următoare. Europa se confruntă cu o creștere a prețurilor la energie de mai multe luni, însă, incertitudinea care există în prezent cu privire la aprovizionare agravează această problemă. REPowerEU va încerca să diversifice aprovizionarea cu gaze, să accelereze introducerea gazelor din surse regenerabile și să înlocuiască gazul pentru încălzire și producerea de energie electrică. Astfel, până la sfârșitul anului, cererea UE de gaz rusesc s-ar putea reduce cu două treimi.

Președintele Comisiei, Ursula von der Leyen, a declarat: „Trebuie să devenim independenți de petrolul, cărbunele și gazele din Rusia. Pur și simplu nu ne putem baza pe un furnizor care ne amenință în mod explicit. Trebuie să acționăm acum pentru a atenua impactul creșterii prețurilor la energie, pentru a ne diversifica aprovizionarea cu gaze pentru iarna următoare și pentru a accelera tranziția către o energie curată. Cu cât vom trece mai rapid la surse regenerabile de energie și la hidrogen și vom avea o eficiență energetică sporită, cu atât vom fi cu adevărat independenți și vom avea control asupra sistemului nostru energetic. În această săptămână, la Versailles, voi discuta ideile Comisiei cu liderii europeni și, împreună cu echipa mea, voi lua măsurile necesare pentru a le pune rapid în aplicare.”

Vicepreședintele executiv pentru Pactul verde european, Frans Timmermans, a declarat: „A sosit momentul să ne abordăm vulnerabilitățile și să devenim rapid mai independenți în alegerile noastre legate de energie. Să trecem cât mai repede la surse regenerabile de energie! Sursele regenerabile de energie sunt ieftine, curate și potențial nelimitate și, în loc să finanțeze industria combustibililor fosili în altă parte, creează locuri de muncă aici. Războiul pe care îl duce Putin în Ucraina demonstrează urgența accelerării tranziției noastre către o energie curată.” 

Comisarul pentru energie, Kadri Simson, a declarat: „Invadarea Ucrainei de către Rusia a agravat situația securității aprovizionării și a generat o creștere fără precedent a prețurilor la energie. Pentru ultimele săptămâni de iarnă din acest an, Europa dispune de cantități suficiente de gaze, dar, pentru anul viitor, trebuie să ne reconstituim urgent rezervele. Prin urmare, Comisia va propune ca, până la 1 octombrie, instalațiile de stocare a gazelor din UE să fie umplute în proporție de cel puțin 90 %. Am prezentat, de asemenea, măsuri privind reglementarea prețurilor, ajutoarele de stat și măsurile fiscale menite să protejeze gospodăriile și întreprinderile europene împotriva creșterii excepțional de mari a prețurilor.” 

Măsuri de urgență privind prețurile la energie și stocarea gazelor

„Setul de instrumente privind prețurile la energie” al Comisiei, adoptat în luna octombrie a anului trecut, care a ajutat statele membre să atenueze impactul prețurilor ridicate asupra consumatorilor vulnerabili, rămâne un cadru important pentru măsurile naționale. Astăzi, Comisia prezintă statelor membre orientări suplimentare, care confirmă posibilitatea de a reglementa prețurile în circumstanțe excepționale și care stabilesc modul în care statele membre pot redistribui consumatorilor veniturile obținute din profiturile ridicate din sectorul energetic și din comercializarea certificatelor de emisii. Normele UE privind ajutoarele de stat oferă de asemenea, statelor membre posibilitatea de a oferi sprijin pe termen scurt întreprinderilor afectate de prețurile ridicate la energie și pot contribui la reducerea expunerii acestora la volatilitatea prețurilor la energie pe termen mediu și lung. În urma unei consultări privind modificările specifice aduse Orientărilor privind ajutoarele de stat din cadrul sistemului UE de comercializare a certificatelor de emisii, Comisia se va consulta, de asemenea, cu statele membre cu privire la necesitatea și domeniul de aplicare al unui nou cadru temporar privind ajutoarele de stat pentru situații de criză menit să acorde ajutoare întreprinderilor afectate de criză, în special celor care se confruntă cu costuri ridicate ale energiei.

Comisia intenționează să prezinte, până în luna aprilie, o propunere legislativă prin care în UE ar urma să devină obligatorie umplerea, până la data de 1 octombrie a fiecărui an, în proporție de cel puțin 90 % din capacitate, a instalațiilor subterane de stocare a gazelor. Propunerea ar implica monitorizarea și punerea în aplicare a nivelurilor de umplere și ar crea mecanisme de solidaritate între statele membre. De asemenea, Comisia își continuă ancheta privind piața gazelor naturale ca răspuns la preocupările legate de posibilele denaturări ale concurenței de către operatori, în special Gazprom.

Pentru a face față creșterii bruște a prețurilor la energie, Comisia va analiza toate măsurile de urgență posibile pentru a limita efectul de contagiune al prețurilor gazelor naturale asupra prețurilor energiei electrice, cum ar fi plafonările temporare ale prețurilor. De asemenea, Comisia va evalua opțiunile de optimizare a organizării pieței energiei electrice, ținând seama de raportul final al Agenției UE pentru Cooperarea Autorităților de Reglementare din Domeniul Energiei (ACER) și de alte contribuții privind beneficiile și dezavantajele mecanismelor alternative de stabilire a prețurilor pentru menținerea energiei electrice la prețuri accesibile, fără a se perturba aprovizionarea și investițiile suplimentare în tranziția verde.

REPowerEU – eliminarea dependenței noastre de gazul rusesc până în 2030

Putem să ieșim treptat, cu mult înainte de 2030, din dependența noastră de combustibilii fosili din Rusia. În acest scop, Comisia propune un întocmirea unui plan REPowerEU, care va spori reziliența sistemului energetic la nivelul UE și se va baza pe doi piloni: diversificarea aprovizionării cu gaze, datorită creșterii importurilor de GNL și prin gazoducte de la furnizori din afara Rusiei și datorită creșterii producției și importurilor de biometan și hidrogen și reducerea mai rapidă a utilizării combustibililor fosili în locuințele, clădirile, industria și sistemul nostru energetic, prin îmbunătățirea eficienței energetice, prin recurgerea în mai mare măsură la sursele regenerabile de energie și la electrificare și prin eliminarea blocajelor din infrastructură.

Punerea în aplicare integrală a propunerilor legislative din cadrul pachetului „Pregătiți pentru 55” prezentat de Comisie ar reduce deja consumul anual de gaz fosil cu 30 %, echivalentul a 100 de miliarde de metri cubi, până în 2030. Dacă s-ar adopta măsurile din planul REPowerEU, am putea elimina treptat cel puțin 155 de miliarde de metri cubi de gaz fosil, echivalentul volumului importat din Rusia în 2021. În termen de un an se poate realiza o reducere de aproape două treimi, punându-se astfel capăt dependenței excesive a UE de un singur furnizor. Comisia propune să colaboreze cu statele membre pentru a identifica cele mai adecvate proiecte pentru îndeplinirea acestor obiective, bazându-se pe activitatea amplă desfășurată deja cu privire la planurile naționale de redresare și reziliență”.

PE ACELAȘI SUBIECT:

DISTRIBUIE ARTICOLUL!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.