O condamnare definitivă ar putea fi desființată la opt ani de la pronunțarea ei, urmând practic să se confirme tot ceea ce inculpații au acuzat de-a lungul timpului, și anume că întregul dosar a fost fabricat cu probe contrafăcute. Ne referim la condamnarea avocaților Mihaela Bodîrlău și Sorin Calaigii, aruncați la închisoare în 2016, după ce au fost condamnați de ICCJ la 4 ani închisoare cu executare pentru un pretins trafic de influență, condamnare ispășită între timp de cei doi avocați. Totul s-a întâmplat într-un dosar instrumentat de fostul șef al DNA Constanța, procurorul Andrei Bodean. Acesta mai ocupă funcția de șef al ST până pe 23 mai.
Primul pas către anularea condamnării strâmbe a celor doi avocați a fost făcut. Prin Decizia nr. 4492/2/2023 din 29 februarie 2024, pronunțată în dosarul nr. 68/A, judecatorii Lia Savonea, Adriana Ispas și Dan Andrei Enescude la Înalta Curte au admis în principiu cererea de revizuire împotriva condamnării formulate de cei doi avocați, desființând sentința judecătoarei Florina Rizescu de la Curtea de Apel București care respinsese cererea de revizuire. Urmează așadar ca cererea de revizuire să fie judecată pe fond de Curtea de Apel București, existand șanse importante pentru desființarea condamnărilor deja executate, arată luju.ro.
Judiciaristul trunchia declarațiile denunțătorului, păstrând numai ceea ce îi convenea. Bodean urmărea îndeaproape
Astfel, potrivit luju.ro, ICCJ confirmă apariția unor elemente noi care nu au fost cunoscute de instanțele care au pronunțat condamnarea. Este vorba despre ordonanța PICCJ din decembrie 2022 (menținută de ICCJ) prin care s-a dispus clasarea dosarului de mărturie mincinoasă față de cei doi denunțători ai avocaților Bodîrlau și Calaigii, soluție de clasare dată pe motiv de prescripție. Or, temeiul clasării nu face altceva decât să arate că fapta de mărturie mincinoasă, comisa prin denunțul mincinos dat împotriva avocaților a existat. În plus, așa cum Lumea Justiției a dezvăluit, cei doi denunțători au recunoscut în momentul în care au fost audiați la PICCJ, în dosarul deschis la plângerea lui Calaigii și Bodîrlău, că i-au denunțat mincinos pe cei doi avocați ca să ușureze situația penală a familiei, tatăl lor aflându-se în arest în acel moment. De asemenea (foarte important), ambele declarații date sub jurământ îl indică pe un anume Bogdan de la SRI, care i-a învățat cum să declare astfel încât să-i înfunde pe avocați. În declarația de la PICCJ, unul dintre denunțători a relatat că polițistul judiciar Viorel Petroșan trunchia declarațiile denunțătorului, păstrând numai ceea ce îi convenea și că procurorul Andrei Bodean urmărea de multă vreme să-l prindă cu ceva pe avocatul Sorin Calaigii.
Totodată, cel de-al doilea denunțător a afirmat că întregul dosar a fost pus la cale de către acel Bogdan de la SRI ca răzbunare pentru ca avocații Sorin Calaigii și Mihaela Bodîrlău descoperiseră anumite ilegalități pe care le-ar fi comis procurorul Matei Dragomir de la Parchetul Tribunalului Constanța în dosarul tatălui denunțătorilor. Iar tatăl denunțătorilor a fost de acord să contribuie la ticluirea dosarului de trafic de influență împotriva avocaților, nemulțumit fiind de onorariul prea mare pe care i-l percepuse Mihaela Bodîrlău. Nu în ultimul rând, denunțătorii au recunoscut că tot Bogdan de la SRI i-a îndemnat să îl înregistreze pe avocatul Sorin Calaigii. Totuși, denunțătorii dezvaluie că în final au constatat că înregistrarile nu mai corespundeau cu cele făcute de ei, suferind modificări.
Cadou pentru Bodean de Ziua DNA: Clasare!
Amintim faptul că, în decembrie 2023, exact de „Ziua DNA”, Parchetul General i-a făcut un cadou lui Andrei Bodean (de altfel cunoscut pentru fetișurile sale cu zilele din calendar – n.r.) și a clasat dosarul șefului DNA Constanța. Bodean a fost acuzat de Secția Specială de cercetare abuzivă și represiune nedreaptă, în dosarul avocatului Sorin Calaigii, condamnat definitiv la închisoare cu executare. La începutul lunii decembrie 2022, procuroarea Mihela Iorga Moraru a dispus clasarea dosarului, însă Calaigii și Mihaela Lupu, fostă Bodîrlău, și ea condamnată în același dosar, au contestat clasarea. Pe 4 aprilie a.c., Curtea Supremă a respins contestația și a menținut decizia de clasare a dosarului lui Bodean. Șeful DNA Constanța a fost audiat, în iunie 2019, la Sectia de Investigare a Infracțiunilor din Justiție (SIIJ), fiind acuzat de abuz în serviciu și represiune nedreaptă. După desființarea Secției Speciale, Înalta Curte a dat un termen de șase luni procurorilor din cadrul Parchetului General să finalizeze ancheta care îl viza pe procurorul Andrei Bodean. În final, așa cum am spus și mai sus, în decembrie 2022 dosarul a fost clasat.
Fragmente din decizia judecătorilor ICCJ Lia Savonea, Adriana Ispas și Dan Andrei Enescu:
„Examinand hotararea atacata, Inalta Curte constata ca apelul este intemeiat, Curtea de Apel Bucuresti facand o gresita interpretare a legii.
Astfel, revizuirea este calea extraordinara de atac prin care sunt constatate si inlaturate erorile de judecata intervenite in rezolvarea cauzelor penale. Cererea de revizuire se formuleaza impotriva unei hotarari care a dobandit autoritate de lucru judecat, in temeiul unor fapte sau imprejurari ce nu au fost cunoscute de instanta la solutionarea cauzei, fiind descoperite ulterior, care fac dovada ca hotararea definitiva se intemeiaza pe o eroare judiciara.
In ceea ce priveste temeiul cererilor de revizuire formulate de revizuentii Lupu (fosta Bodirlau) Mihaela si Calaigii Sorin, se constatata ca s-a invocat cazul de revizuire prevazute de art. 453 alin. (1) lit. a) din Codul de procedura penala (cand s-au descoperit fapte sau imprejurari ce nu au fost cunoscute la solutionarea cauzei si care dovedesc netemeinicia hotararii pronuntate in cauza), aratand, in esenta, ca imprejurarea noua aparuta este aceea ca prin Ordonanta nr.2354/P/2022 din 06 decembrie 2022 a Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, Sectia de Urmarire Penala si Criminalistica s-a dispus clasarea, a infractiunii de marturie mincinoasa pentru inexistenta faptei si, respectiv clasarea cauzei intrucat a intervenit prescriptia raspunderii penale in cazul savarsirii infractiunilor de inducere in eroare a organelor judiciare prin ticluirea de probe de catre inculpatii Miron Ion si Miron Vasile, ceea ce indica existenta faptelor, care intrunesc elementele constitutive ale infractiunii prev. de art.268 alin.2 din Codul penal, in sensul ca au fost ticluite probe nereale, iar, acest aspect constituie o imprejurare noua ce nu a fost cunoscuta de instantele ce au pronuntat condamnarea revizuentilor.
Potrivit art. 453 alin. (4) teza I din Codul de procedura penala ‘Cazul prevazut la alin. 1 lit. a) constituie motiv de revizuire daca pe baza faptelor sau imprejurarilor noi se poate dovedi netemeinicia hotararii de condamnare, de renuntare la aplicarea pedepsei, de amanare a aplicarii pedepsei ori de incetare a procesului penal (…).’
Prin decizia nr. 2 din 17 ianuarie 2017, publicata in Monitorul Oficial nr. 324 din 5 mai 2017, Curtea Constitutionala a retinut ‘ca motivul de revizuire prevazut de art. 453 alin. (1) lit. a) din Codul de procedura penala priveste situatia in care s-au descoperit fapte sau imprejurari ce nu au fost cunoscute la solutionarea cauzei si care dovedesc netemeinicia hotararii pronuntate. Cu privire la intelesul expresiei ‘fapte sau imprejurari’, in literatura de specialitate, ca si in practica judiciara, s-a considerat ca aceasta se refera la probele propriu-zise, ca elemente de fapt cu caracter informativ cu privire la ceea ce trebuie dovedit in calea de atac a revizuirii, si anume orice intamplare, situatie sau stare care, in mod autonom sau in coroborare cu alte probe, poate duce la dovedirea netemeiniciei hotararii. (..) Aceasta inseamna ca faptele sau imprejurarile noi trebuie sa conduca la o solutie opusa celei pronuntate prin hotararea a carei revizuire se cere. Daca prin faptele sau imprejurarile noi nu se tinde la dovedirea netemeiniciei hotararii de condamnare, de renuntare la aplicarea pedepsei, de amanare a aplicarii pedepsei ori de incetare a procesului penal, ci numai la dovedirea anumitor elemente care implica insa mentinerea respectivei solutii, faptele sau imprejurarile noi nu constituie motiv de revizuire.’
Astfel, pentru existenta cazului de revizuire prevazut de art. 453 alin. (1) lit. a) din Codul de procedura penala legea impune indeplinirea cumulativa a trei conditii, respectiv: descoperirea unor fapte sau imprejurari ce nu au fost cunoscute de instanta la solutionarea cauzei, acestea sa fie invocate numai in favoarea persoanei condamnate si faptele sau imprejurarile sa poata dovedi netemeinicia hotararii de condamnare.
Inalta Curte are in vedere ca, tot prin Decizia nr. 2 din 17 ianuarie 2017, Curtea Constitutionala a retinut ca: ‘daca o anumita fapta sau imprejurare a fost invederata instantei, insa aceasta s-a aflat in imposibilitatea administrarii probei (…), fapta sau imprejurarea ar putea fi invocata pe calea revizuirii, atunci cand proba a devenit admisibila (…)’.
Prin urmare, chiar daca la solutionarea dosarului ce s-a finalizat cu condamnarea revizuentilor, instantele de fond si de apel au luat la cunostinta de criticile acestora, in sensul caracterului fals al inregistrarilor a caror autenticitate a fost contestata, situatia aparuta, concretizata prin Ordonanta nr.2354/P/2022 a Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, Sectia de Urmarire Penala si Criminalistica prezinta acel caracter de noutate ce permite retinerea acesteia ca fiind o imprejurare noua care are aptitudinea de a sta la baza admiterii in principiu a cererii de revizuire. Or, in acest sens, chiar prima instanta a apreciat ca aspectele invocate cu caracter de noutate in sustinerea cererii de revizuire, respectiv constatarile organului de urmarire penala si solutia cuprinsa in ordonanta emisa de Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie – Sectia de urmarire penala si criminalistica la data de 06.12.2022 in dosarul nr. 2354/P/2022, pot fi apreciate ca indeplinind conditia instituita prin art. 453 din Codul de procedura penala, respectiv aceea de a reprezenta fapte sau imprejurari noi, necunoscute instantelor care au pronuntat hotararea de condamnare a revizuentilor.
Inalta Curte retine ca instanta de apel isi argumenteaza respingerea cererii de revizuire facand trimitere la imprejurarea ca in ciclul procesual anterior, care a fost finalizat cu condamnarea inculpatilor, instantele ‘au vizionat si audiat aceste inregistrari in sedintele publice din 14.07.2015 si 21.10.2016’, inregistrari care nu ar fi fost esentiale pentru stabilirea situatiei de fapt si ca vinovatia acestora s-a stabilit in afara oricarui dubiu.
Rationamentul instantei de fond pare a prezenta o fractura logica in conditiile in care, pe de o parte, considera ca solutia cuprinsa in Ordonanta procurorului din anul 2022 constituie imprejurari necunoscute instantelor care au pronuntat condamnarea, iar pe de alta parte, facand trimitere la audierea si vizionarea inregistrarilor ticluite intr-o perioada in care acestea erau considerate legal administrate, respectiv la nivelul anului 2016 cand a fost pronuntata solutia in apel, concluzioneaza ca nu constituie motiv de revizuire deoarece pot conduce la dovedirea doar a anumitor elemente (fara a le arata) si ca, in ansamblu, se impune mentinerea solutiei de condamnare. Or, atata vreme cat suntem, in mod evident, in prezenta unor fapte si imprejurari noi care nu au fost cunoscute de catre instantele de fond si apel atunci cand au pronuntat condamnarea, iar acestea au aptitudinea sa fi generat erori care sa fi influentat in ansamblu, prin coroborare cu celelalte probe administrate, solutia de condamnare, ambele conditii de admisibilitate sunt indeplinite.
O raportare cantitativa din partea instantei la efectul potential al elementelor noi de fapt ‘faptele si imprejurarile noi pot conduce la dovedirea doar a anumitor elemente’, potrivit instantei de fond, si inchiderea accesului la o cale de atac la care partea este indreptatita, potrivit elementelor noi evidentiate, in temeiul legii, echivaleaza cu un arbitrariu care ar consfinti doar formal si iluzoriu accesul la justitie.
Avand in vedere ca existenta legaturii etiologice, intre imprejurarile aratate de revizuenti in cererile de revizuire si temeiul legal invocat care sa permita revizuirea, este stabilita de instanta de judecata investita cu solutionarea cererii de revizuire, in fiecare cauza in parte, in functie de particularitatile acesteia, Inalta Curte, apreciind ca sunt indeplinite conditiile privind admisibilitatea in principiu a cererilor de revizuire:
Va admite apelul declarat de revizuentii Lupu (fosta Bodirlau) Mihaela si Calaigii Sorin impotriva sentintei penale nr. 228/F din 28 noiembrie 2023, pronuntata de Curtea de Apel Bucuresti – Sectia a II-a penala, in dosarul nr. 4492/2/2023 (2338/2023), desfiinteaza sentinta penala atacata si, in rejudecare:
In baza art. 459 din Codul de procedura penala raportat la art. 453 alin. 1 lit. a) din Codul de procedura penala, va admite in principiu cererea de revizuire formulata de revizuentii Lupu (fosta Bodirlau) Mihaela si Calaigii Sorin si trimite cauza la Curtea de Apel Bucuresti in vederea solutionarii pe fond a cererii de revizuire”.
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google