Situația în Orientul Mijlociu se complică cu fiecare oră. Statele Unite au implementat oficial o blocadă asupra porturilor iraniene în Strâmtoarea Ormuz, o mișcare care marchează o nouă escaladare în conflictul cu Iranul. Simultan, Donald Trump a anunțat pe Truth Social că va menține permanent deschisă Strâmtoarea Ormuz, în timp ce Iranul amenință cu represalii pe mai multe fronturi: Golful Persic, Marea Oman și chiar Marea Roșie.
Într-un mesaj pe Truth Social, Donald Trump a declarat că „deschide permanent Strâmtoarea Ormuz”, prezentând decizia drept una cu impact global. Liderul american a insistat că nu doar Statele Unite ar beneficia, ci întreaga lume, având în vedere dependența majoră de rutele energetice care traversează zona.
Trump a făcut referire directă la președintele chinez Xi Jinping și la relația dintre cele două mari puteri, sugerând existența unei cooperări eficiente între Washington și Beijing. Într-o declarație plină de optimism, Trump a afirmat: „China este foarte fericită că deschid permanent Strâmtoarea Ormuz. Fac asta pentru ei, dar și pentru lume. Această situație nu se va mai repeta niciodată. Au fost de acord să nu mai trimit arme Iranului. Președintele Xi îmi va da o îmbrățișare mare și zdravănă atunci când voi ajunge acolo în câteva săptămâni. Lucrăm împreună productiv, foarte bine. Nu este asta mai bine decât să ne luptăm? DAR ȚINEȚI MINTE, suntem foarte buni la luptă, dacă este nevoie — mai buni decât oricine altcineva!”
Într-o dezvoltare ulterioară, Trump a declarat că i-a transmis o scrisoare omologului chinez Xi Jinping, cerându-i să nu furnizeze arme Iranului. Anunțul vine după ce serviciile de informații americane au indicat că Beijingul pregătește livrări de sisteme de apărare către Teheran. Aproximativ 98% din exporturile de petrol iranian ajung în China, iar la câteva săptămâni distanță este programat un summit între Trump și Xi Jinping.
Armata americană a anunțat marți că a implementat oficial o blocadă asupra porturilor iraniene, marcând o nouă etapă în confruntarea tot mai tensionată dintre Washington și Teheran. Blocada implică mai mult de 10.000 de militari, peste o duzină de nave de război și zeci de aparate de zbor, conform comunicatului Comandamentului Central al SUA (CENTCOM).
Comandamentul a declarat că „în cursul primelor 24 de ore, nicio navă nu a trecut de blocada americană și șase nave comerciale s-au conformat ordinelor forțelor americane de a face cale întoarsă pentru a reintra într-un port iranian din Golful Oman”. Totuși, această declarație s-a dovedit a fi parțial incorectă.
Datele de trafic maritim arată că blocada nu este atât de eficientă pe cât a susținut administrația americană. Cel puțin patru nave comerciale legate de Iran și una chineză au traversat Strâmtoarea Ormuz în primele 24-48 de ore după intrarea în vigoare a blocadei.
Vrachierul Christianna, sub pavilion liberian, a traversat strâmtoarea după ce a descărcat porumb în portul iranian Bandar Imam Khomeini, trecând prin apropierea insulei iraniene Larak luni, în jurul orei 16:00 GMT, după intrarea în vigoare la ora 14:00 GMT a blocadei.
Tancul petrolier Elpis, sub pavilionul Insulelor Comore, s-a aflat în apropierea insulei Larak și a traversat Strâmtoarea Ormuz în jurul orei 16:00 GMT, transportând 31.000 tone de etanol după ce a părăsit portul Bushehr pe 31 martie.
Vasul chinez Rich Starry, supus sancțiunilor americane din cauza legăturilor sale cu Iranul, a tranzitat strâmtoarea în noaptea de luni spre marți, urmând ruta aprobată de Iran, pe la sud de insula Larak. Rich Starry transporta 31.500 tone de metanol, în drum spre Sohar, Oman.
Petrolierul Murlikishan, sub pavilion malgaș, a traversat strâmtoarea spre vest marți dimineață pentru a intra în Golf, pe ruta insulei Larak. Nava nu avea încărcătură și se îndrepta spre portul irakian Khor Al-Zubair.
Potrivit Wall Street Journal, oficiali americani au declarat că orice navă asociată Iranului care încalcă blocada va fi escortată către zone de retenție din porturi situate în Marea Arabiei. O notă militară transmisă navigatorilor preciza că transporturile umanitare sunt exceptate de la restricții.
Evoluțiile din zona Strâmtorii Ormuz au avut efecte imediate asupra piețelor internaționale. Cotațiile Brent au înregistrat o scădere de peste 4%, ajungând în jurul valorii de 95 de dolari pe baril. O tendință similară a fost observată și în cazul petrolului american West Texas Intermediate. Această mișcare este pusă pe seama așteptărilor privind o detensionare a situației și o posibilă stabilizare a fluxurilor comerciale prin una dintre cele mai importante rute maritime pentru transportul energiei la nivel global.
Traficul maritim prin strâmtoarea Ormuz, pe unde tranzitează 20% din producția mondială de petrol și gaz natural lichefiat, a fost redus deja cu aproximativ 90% de la începutul conflictului actual, potrivit companiei de date maritime Lloyd’s List Intelligence.
Blocada impusă de SUA în Strâmtoarea Ormuz tensionează relațiile Washingtonului cu China și India. Beijingul a criticat anterior aceste restricții, catalogând-le drept „periculoase și iresponsabile”, avertizând că pot destabiliza echilibrul fragil din regiune, mai ales după recentele încetări ale ostilităților. Autorit ățile chineze au insistat asupra nevoii unei încetări complete a focului și a reluării dialogului diplomatic, subliniind că stabilitatea este esențială, mai ales în contextul dependenței energetice semnificative de petrolul care tranzitează această rută maritimă strategică.
Teheranul a reacționat vehement la blocada americană. Un comandant iranian de la Cartierul General al Khatam al-Anbiya a avertizat că Iranul nu va permite trecerea importurilor sau exporturilor prin Golf și Marea Oman dacă presiunile și amenințările SUA împotriva navelor iraniene persistă.
Generalul Ali Abdollahi, șeful comandamentului forțelor armate iraniene, a fost și mai explicit: „Dacă Statele Unite își mențin blocada maritimă și creează insecuritate pentru navele comerciale ale Iranului și petroliere, aceasta va constitui preludiul unei încălcări a încetării focului în vigoare din 8 aprilie. Puternicele forțe armate ale Republicii islamice nu vor permite niciun export sau import în Golful Persic, în Marea Oman sau în Marea Roșie.”
Amenințarea cu blocarea Mării Roșii este deosebit de semnificativă, deoarece, deși Iranul nu se învecinează direct cu aceasta, controlul asupra acestei rute ar putea afecta semnificativ comerțul global.
SUA continuă să maseze trupe în Orientul Mijlociu pe măsură ce armistițiul se apropie de final. Peste 10.000 de soldați americani vor ajunge în Orientul Mijlociu luna aceasta, au declarat oficiali americani pentru The Washington Post.
6.000 de soldați se află pe USS George H.W. Bush și grupul său de portavioane, care navighează în jurul Africii în drum spre regiune. Alți 4.200 de soldați fac parte din Grupul Amfibiu Boxer, care este programat să ajungă în regiune la sfârșitul lunii aprilie. Grupul Boxer include peste 800 de pușcași marini, împreună cu elicoptere și ambarcațiuni de debarcare.
Când USS George H.W. Bush va sosi, se va alătura altor două grupuri de portavioane — USS Abraham Lincoln și USS Gerald Ford — în regiune, ambele participând la luptele împotriva Iranului.
Aceasta aduce forța totală a SUA la aproximativ 60.000 de militari, oferindu-i președintelui Trump capacitatea imediată de a relua atacurile sau de a lansa operațiuni terestre în cazul în care discuțiile diplomatice eșuează.
Doi oficiali americani au declarat publicației că planurile pentru o serie de operațiuni terestre în Iran continuă, inclusiv debarcarea forțelor speciale pentru a prelua uraniul puternic îmbogățit al Iranului și debarări pe insule și pe coasta din jurul Strâmtorii Hormuz.
Sosirea unor nave de război americane suplimentare va pune o presiune și mai mare asupra Iranului și le va oferi amiralului Brad Cooper, șeful Comandamentului Central al SUA, și altor lideri militari de rang înalt mai multe opțiuni în cazul în care negocierile eșuează.
Armistițiul lui Trump și trupele din zonă se apropie de final. Începutul de două săptămâni al președintelui american cu Iranul se încheie miercurea viitoare (22 aprilie), dar ar putea fi prelungit. Pakistan încearcă să medieze o nouă rundă de negocieri, iar Trump a declarat marți că o a doua întâlnire „ar putea avea loc în următoarele două zile”. Totuși, un oficial american, care a vorbit sub protecția anonimatului, a precizat ulterior că discuțiile nu sunt programate deocamdată.
Prima rundă s-a încheiat fără un acord asupra programului nuclear iranian, considerat de Casa Albă principalul obstacol în calea unui compromis. Nici Washington, nici Teheran nu au anunțat ce se va întâmpla după expirarea actualului armistițiu.
Deși Trump proclamă victoria și deschiderea permanentă a Strâmtorii Ormuz, realitatea pe teren este mult mai complexă. Blocada americană dă rateuri, Iranul amenință cu represalii pe mai multe fronturi, iar negocierile diplomatice sunt în impas. Cu 60.000 de militari americani în regiune și planuri pentru operațiuni terestre, riscul unei noi escaladări este real. Armistițiul expiră pe 22 aprilie, iar ceea ce va urma rămâne incert.
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google