În sfârșit, arheologie subacvatică la Marea Neagră? Consiliul Județean „pompează” un milion de EURO, Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța abia așteaptă să se apuce de treabă

Arheologia subacvatică este o ramură a arheologiei maritime și a arheologiei în general, având ca obiect găsirea, recuperarea și studierea diverselor relicve istorice aflate sub apă. Din vremurile pionierului în domeniu, Jacques-Yves Cousteau și până azi au trecut nu doar mulți ani, ci și multă delăsare în partea danubiano-pontică. Nici măcar în perioada „societății multilateral dezvoltate” și a naționalismului național-comunist nu s-a pus mult accent pe acest domeniu de mare însemnătate pentru istoria fie a unei țări, fie a istoriografiei mondiale.

Abia în anul 1967 se pun bazele primei unități de scafandri din Marina Militară, iar peste doi ani, în anul 1969, Constantin Scarlat (cel care a întocmit primele schițe ale aşezărilor antice – porturile Callatis şi Tomis) va sprijini crearea unei subunități de cercetare în acest segment. Ulterior, a fost amenajat în cadrul Muzeului Marinei Române un sector destinat exclusiv bunurilor arheologice recuperate din bazinul Mării Negre, unde, alături de reconstituirea zonelor submerse a vechilor porturi antice Tomis și Callatis, a fost creată și o secție de oceanografie.

CITEȘTE ȘI:

Simpozion internațional de excepție la Muzeul de Istorie Constanța: Un secol de cercetare arheologică și descoperiri la Marea Neagră!

Universul submarin a provocat dintotdeauna imaginația şi gândul oamenilor că în străfundurile albastre s-ar afla scufundate aşezări sau epave încărcate cu comori. Dacă statele temerare în domeniu au trecut la tehnologia 3D, îmbinată cu scanarea cu ultrasunete, magnetică şi electromagnetică și, astfel, s-a creat posibilitatea de reconstruire și proiectare în format digital sau material bunurile culturale scufundate, în România s-a instalat evul mediu pe acest domeniu. În intervalul 1980 – prezent, interesul pentru istorie submarină s-a confruntat cu incapacitatea statului de a asigura funcționarea acestui domeniu. De exemplu, în perioada 1994 – 1998, Muzeul de Arheologie Callatis a pus bazele unei colaborări româno-italiene, însă proiectul a eșuat.

Descoperiri de senzație, dar pur întâmplătoare, au avut loc în ultimele două decenii, însă lipsa finanțării nu a permis continuarea cercetărilor. În 2015, prin proiectul „HERAS – Moștenirea Arheologică Submarină din partea de vest a Mării Negre“, se dorea ca obiectivele subacvatice să fie accesibile și iubitorilor turismului de aventură, fiind vorba de platoul de la Kaliakra până la Capu Midia. Evident, proiectul a eșuat.

Bani pentru MINAC!

În concluzie, apele românești ale Mării Negre ascund bogății arheologice însemnate, iar potențialul lor este departe de a fi valorificat. Așadar, în încercarea de a schimba situația, președintele Consiliului Județean Constanța, Marius Horia Țuțuianu, a anunțat luni că arheologii constănțeni primesc un milion de euro pentru această activitate.

„Marea Negră este încă un mister pentru cercetători. Arheologii din Constanța vor avea noi instrumente de analiză a adâncurilor. Astăzi, am semnat proiectul „Patrimoniul cultural comun – Sursă pentru dezvoltarea antreprenoriatului în Bazinul Mării Negre”, cu o valoare de 940.000 euro. În cadrul proiectului, cea mai importantă achiziție pentru Consiliul Județean Constanța o constituie aceea a unor echipamente specifice pentru dotarea unui laborator, în cadrul Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța, specializat în arheologie submersă, crearea unei hărţi a patrimoniului subacvatic, crearea unor holograme ale siturilor subacvatice. Astfel vom putea aduce la suprafață comorile aflate în adâncuri”, a spus Marius Horia Țuțuianu.

Directorul Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța, dr. Sorin Marcel Colesniuc, se bucură de vestea semnării contractului. Colesniuc a reiterat faptul că acest tip de cercetare este foarte necesar.

„Într-adevăr, siturile subacvatice nu au fost explorate, ar fi grozav! Marea a crescut cu doi metri în ultimii 2.000 de ani și o parte a porturilor antice sunt acum sub apa mării. Eu vorbesc mai ales de portul din vechea cetate Callatis, am și scris câteva articole legate de acest subiect: instalațiile portuare, danele, cheurile, zidurile de direcționare a curenților sunt sub apa Mării Negre. La fel este și la Tomis. Cu siguranță, trebuie cercetate și puse în valoare aceste monumente istorice, arheologice. Problema este că marea nu este atât de clară cum sunt celelalte mări din sud. De exemplu, Marea Mediterană este foarte curată, foarte limpede. Aici avem fluviul Dunărea, deci ape mai dulci, care conțin tot felul de microorganisme, care nu permit o vizibilitate foarte mare celor interesați. Sunt multe corăbii scufundate, începând cu perioada antichității, primii greci care au venit și au întemeiat Tomis, Histria și Callatis, dar sunt și din perioada de după cel de-al Doilea Război Mondial, precum vedete, torpiloare, care au fost în ambele războaie mondiale”, a spus dr. Sorin Marcel Colesniuc, pentru TOMIS NEWS.

CITEȘTE ȘI:

Muzeul de Istorie, edificiul roman cu mozaic, mormântul pictat și cetatea Carsium, pe lista Consiliului Județean de restaurare în 2018

Be the first to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*