În Europa Centrală crește furia fermierilor ca urmare a afluxului de cereale ucrainene. Producătorii de cereale și de semințe oleaginoase se confruntă cu o situație foarte dificilă, piața fiind destabilizată de tonele de cereale ucrainene de la războiul din Ucraina, relatează Le Monde preluat de Rador.
Ouă aruncate în direcția ministrului agriculturii din Polonia, tractoare bulgare blocând vămile cu România sau fermierii români anunțând o grevă pentru vineri 7 aprilie: scenele de nemulțumire devin tot mai frecvente în mediul agricol din Europa Centrală. Ministrul polonez al Agriculturii, Henryk Kowalczyk, a demisionat miercuri din funcție, pe fondul furiei crescânde a fermierilor din cauza impactului importurilor de cereale ucrainene.
În aceste țări aflate în apropiere de Ucraina, „coridoarele de solidaritate” ale Uniunii Europene, presupuse a garanta evacuarea cerealelor ucrainene după invazia rusă din 2022, pe cale rutieră, ferată și navală, nu au funcționat cum era de așteptat. În plus, UE a eliminat taxele vamale la importul de cereale ucrainene pe teritoriul european. Astfel că, de câteva luni, tone de grâu, porumb, rapiță și floarea-soarelui din Ucraina au invadat piețele agricole din cele patru țări membre UE care se învecinează cu această țară (Polonia, România, Slovacia și Ungaria), precum și din Bulgaria. Drept urmare, fermierii de cereale din regiune se plâng de scăderea prețurilor și de silozuri prea pline.
„Sunt obligat să arunc /pe piață/ jumătate din recolta mea de grâu [2022] la prețuri mici pentru a face loc noii recolte, dar cumpărătorii sunt puțini acum”, declară Edward Zaba, care cultivă 400 de hectare de grâu și porumb în Silezia Inferioară, în sud-vestul Poloniei. „Suntem cu spatele la zid. Nu avem absolut nicio idee ce să facem în continuare”, continuă fermierul, care regretă că nu a fost mai bine implementată intenția de a ajuta producătorii ucraineni să-și vândă producția pe piețele mondiale. „Mai ales că nu micii fermieri ucraineni au putut să-și trimită cerealele în Polonia, ci fermele mari, deținute de capital străin”.
Cumpărătorii de pe piețele din Europa Centrală au preferat cerealele ucrainene abundente și la prețuri bune, ocolind recoltele producătorilor locali, vândute la un preț mai mare. „Unii au văzut o modalitate de a face profit din revânzare, alții au căutat furaje ieftine, iar alții au urmărit producerea de etanol sau sirop de porumb mai ieftin”, ne spune Mate Csizmadia, economist ungur specializat în agricultură. Situația este cu atât mai dificilă cu cât „costul inputurilor, în special al produselor fitosanitare, a explodat din 2021”. Ca să nu mai vorbim de costurile energiei.
Premierul polonez Mateusz Morawiecki a recunoscut, miercuri, 29 martie, într-o conferință de presă, după o vizită la București, că dorește „să ajute la transportul acestor cereale în Africa”. „Nu suntem de acord ca acestea să fie vândute pe piețele poloneză și românească și să destabilizeze piețele locale”, a adăugat el.
În aceeași zi, organizațiile agricole poloneze au smuls de la ministrul agriculturii, Henryk Kowalczyk, un acord de unsprezece puncte. Documentul prevede o restabilire a taxelor vamale pentru cerealele ucrainene, precum și un sistem de „cauțiuni” care garantează un tranzit efectiv. Trebuie pus și un „fond de protecție pentru industria alimentară” în valoare de 10 miliarde de zloți (2,1 miliarde de euro). Michal Kolodziejczak, liderul AgroUnia, o entitate care apără fermierii, a dat termen executivului pentru implementarea acesteia „până la sărbătorile de Paște”.
„În curând, fructele, carnea de pasăre, produsele lactate vor sosi în masă din Ucraina, în timp ce costurile cu forța de muncă și standardele sunt mai mici acolo”, a avertizat fermierul într-un videoclip pe Facebook.
Ministrul polonez al Agriculturii, Henryk Kowalczyk, a demisionat miercuri din funcție, pe fondul furiei crescânde a fermierilor din cauza impactului importurilor de cereale ucrainene asupra prețurilor. De asemenea, în paralel, președintele Ucrainei Volodimir Zelenski efectuează azi o vizită la Varșovia. Kowalczyk a declarat că a decis să renunțe la funcție din cauza deciziei Comisiei Europene de a prelungi importurile fără taxe vamale pentru cerealele ucrainene până în iunie 2024. Fermierii polonezi ceruseră introducerea de tarife.
„Deoarece este clar că această cerere nu va fi satisfăcută de Comisia Europeană în acest moment, am decis să demisionez din funcția de ministru al agriculturii”, a declarat Kowalczk, relatează Reuters.
Din cauza blocajelor logistice, cantități mari de cereale ucrainene, care sunt mai ieftine decât cele produse în Uniunea Europeană, au ajuns în statele din Europa Centrală, afectând prețurile și vânzările fermierilor locali. Prim-miniștrii a cinci state, inclusiv Polonia, i-au scris vineri președintelui Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, pentru a cere măsuri privind importurile agricole ucrainene. Aceștia au declarat că ar putea fi necesară reintroducerea tarifelor dacă afluxul de cereale și alte produse din Ucraina nu poate fi oprit prin alte mijloace.
Între timp, Comisia Europeană a anunțat luni, 20 martie, că va folosi o rezervă de criză pentru a sprijini fermierii din Polonia, România și Bulgaria, fără a menționa Slovacia sau Ungaria. În total vor fi alocate 56,3 milioane de euro, inclusiv 29,5 milioane Poloniei, 16,75 milioane Bulgariei și 10,05 milioane României. Sume considerate prea mici de către țările în cauză. Președintele României, Klaus Iohannis, a considerat că „sacrificiile uriașe” făcute de țara sa pentru a facilita exporturile ucrainene nu au fost luate în considerare în mod corespunzător.
Vineri, 31 martie, portalul de știri polonez Interia a dezvăluit că prim-miniștrii polonez, maghiar, român, slovac și bulgar au co-semnat o solicitare trimisă Ursulei von der Leyen, președintele Comisiei Europene. Ei cer „mai multe resurse financiare pentru a ajuta fermierii care au suferit pierderi”.
În special, ei sugerează un parteneriat cu Programul Alimentar Mondial pentru a preveni ca cerealele ucrainene să ajungă pe piețele europene. În ultimă instanță, ei doresc reintroducerea taxelor vamale pentru importurile agricole ucrainene. Situația, dacă nu se rezolvă rapid, ar putea alimenta opiniile pro-ruse, tot mai vocale în special în Ungaria și Bulgaria.
Asistenţa financiară pentru asigurarea recoltelor, până la 80% din costul primelor
Asistenţa financiară din partea Uniunii Europene pentru asigurarea recoltelor poate ajunge până la 80% din costul primelor de asigurare plătite de producători, conform Ordinului privind condiţiile şi modul de implementare a intervenţiei „Asigurarea recoltelor” din Planul Strategic, postat în Transparenţă decizională de Ministerul Agriculturii.
Conform unui comunicat de presă, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale a postat pe site-ul insituţiei, în secţiunea „Transparenţă decizională”, un proiect de Ordin prin care se creează cadrul juridic necesar punerii în aplicare a intervenţiei IS-V-03 „Asigurarea recoltelor”, din cadrul Planului Strategic PAC 2023-2027, astfel: asistenţa financiară din partea Uniunii Europene pentru asigurarea recoltelor nu depăşeşte: a) 80% din costul primelor de asigurare plătite de producători pentru a se asigura împotriva pierderilor cauzate de fenomene climatice nefavorabile care pot fi asimilate unor dezastre naturale; b) 50% din costul primelor de asigurare plătite de producători pentru a se asigura împotriva: (i) pierderilor menţionate la litera (a) şi a pierderilor cauzate de alte fenomene climatice nefavorabile; (ii) pierderilor cauzate de animale, de boli ale plantelor sau de infestări cu dăunători.
Pentru a beneficia de sprijin financiar în cadrul intervenţiei de asigurare a recoltelor, solicitantul, persoană fizică sau juridică, trebuie să depună o cerere de plată însoţită de documentele suport necesare, până la data de 15 octombrie a fiecărui exerciţiu financiar din perioada de programare 2024-2027, la centrele judeţene ale APIA, scrie agerpres.ro.
Taxa pe valoarea adăugată aferentă cheltuielilor suportate de beneficiar nu este eligibilă, cu excepţia cazului în care taxa respectivă nu poate fi recuperată în temeiul legislaţiei în vigoare în materie de TVA.
Cererile de plată vor fi admise la finanţare având în vedere sumele disponibile pentru această intervenţie, până la atingerea plafonului maxim anual.
Ministerul menţionează că toţi solicitanţii care îndeplinesc condiţiile de eligibilitate au dreptul la plată, în limita plafonului anual disponibil. Pentru a se asigura că plafonul bugetar anual al intervenţiei nu este depăşit, APIA aplică un sistem de avertizare timpurie şi de monitorizare în ceea ce priveşte cheltuielile din FEGA şi disponibilitatea angajării fondurilor.
Prin accesarea acestui tip de intervenţie producătorii viticoli vor putea să-şi crească gradul de rezilienţă a exploataţiilor viticole la impactul negativ al factorilor climatici, precum şi în urma pierderilor provocate de animalele sălbatice.
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google