Spread the love

S-a hotărât! Guvernul se va împrumuta de la Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BIRD) în eventualitatea în care în România se va produce un dezastru, cum ar fi un cutremur de mare magnitudine și în urma căruia s-ar înregistra pagube materiale uriașe, peste puterile financiare ale țării, așa cum TOMIS NEWS relata la începutul lunii.

CITEȘTE ȘI:

Ne împrumutăm de bani în cazul unui dezastru! Guvernul a inițiat un proiect de lege privind ratificarea unui Acord de 400 de milioane de euro

Acordul care prevede împrumutul de la BIRD, de tip CAT-DDO, în valoare de 400 milioane euro, a fost semnat la București în 4 iulie. Pentru că este un acord extrem de important, care a fost semnat inclusiv de președintele Klaus Iohannis, Guvernul a inițiat un proiect de lege privind ratificarea Acordului de împrumut pentru politici de dezvoltare privind managementul riscurilor de dezastre, cu opţiune de amânare a tragerii până la apariţia unei catastrofe (CAT-DDO) între România şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare.

„Natura juridică a acordului de împrumut pentru politici de dezvoltare privind managementul riscurilor de dezastre, cu opţiune de amânare a tragerii până la apariţia unei catastrofe (CAT-DDO) dintre România şi BIRD este de tratat internaţional, fiind aplicabile prevederile Legii nr. 590/2003 privind tratatele, în special prevederile art. 19 alin. (1) lit. a) la aceasta care impun ratificarea tratatelor la nivel de stat oricare ar fi domeniul de reglementare ale acestora. Totodată, acest acord de împrumut fiind o finanţare rambursabilă contractată de la un organism financiar internaţional care este destinat finanţării deficitului bugetului de stat este necesară aprobarea sa prin lege, în conformitate cu prevederile art. 4 alin. (5) la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.64/2007 privind datoria publică, cu modificările şi completările ulterioare, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 109/2008, cu modificările şi completările ulterioare“, se arată în textul proiectului de lege.

Executivul spune că, în ultimii ani, se constată creşterea frecvenţei manifestării factorilor de risc, care ameninţă viaţa şi sănătatea populaţiei, mediul înconjurător şi valorile patrimoniului naţional, precum şi apariţia unor noi factori de risc, generaţi îndeosebi de schimbările climatice şi diversificarea activităţilor economice care utilizează, produc şi comercializează substanţe/materiale periculoase.

„Securitatea naţională poate fi pusă în pericol din cauza unor fenomene grave de natură geofizică, meteo-climatică (cum ar fi inundaţiile) ori asociate, sau a unor activităţi umane periculoase. între acestea, se pot înscrie dezastrele naturale, industriale, ecologice sau care ameninţă sănătatea populaţiei. Conform Strategiei fiscal – bugetare pentru perioada 2018 – 2020, principalele categorii de situaţii de urgenţă a căror producere ar putea genera riscuri de proporţii atât în ceea ce priveşte afectarea populaţiei şi a bunurilor de folosinţă îndelungată ale acesteia, a obiectivelor de interes public, cât şi în ceea ce priveşte impactul financiar de ansamblu, sunt: dezastrele naturale, accidentele de proporţii, incendiile. (…) Conform metodologiei de evaluare avută în vedere, au fost elaborate mai multe scenarii, fiind evaluate, printre altele probabilitatea apariţiei şi impactul evenimentelor, măsurate pe o scală de la 1 la 5 trepte (1 – scăzut, 5 – mare). Potrivit RO-RISK, unul dintre cele mai frecvente dezastre din România sunt inundaţiile, având un nivel ridicat de impact (fizic, economic şi socio-psihologic). Cu o rată medie de apariţie, din punct de vedere al riscului, probabilitatea apariţiei inundaţiilor în matricea de risc este mai mare (nivel 4) decât cutremurele, dar cu impact mai mic. Din datele existente, rezultă că în perioada 1960 – 2010, au avut loc aproximativ 400 de inundaţii importante, printre care 39 sunt considerate inundaţii istorice semnificative, pe baza unor criterii hidrologice care au avut în vedere amploarea consecinţelor negative. De exemplu, inundaţiile din 2005 şi 2006 au afectat peste 1,5 milioane de persoane (93 morţi), au distrus o parte importantă a infrastructurii şi au cauzat pagube estimate la peste 2 mld. EUR. Urmare scenariilor elaborate în contextul evaluării RO-RISK, costurile asociate pierderilor materiale directe variază de la cca. 300 mii. EUR la cca. 1 mld. EUR, iar costurile indirecte de la cca. 260 mii. EUR la cca. 2,66 mld. EUR. În ceea ce priveşte cutremurele, conform informaţiilor avute în vedere în evaluarea RO- RISK, din 1940 şi până în prezent au avut loc 5 cutremure majore, dintre acestea, cutremurul din 1977 a fost cel mai grav din punct de vedere al pierderilor economice şi umane (1578 de morţi şi pierderi economice de cca. 2 mld. USD). Conform scenariilor analizate, impactul unui cutremur major ar putea fi semnificativ din cauza zonelor urbane situate în apropierea epicentrului (75% din populaţie şi 45% din reţelele vitale fiind expuse riscului unui cutremur)“, mai spun cei de la Guvern.

După ce a trecut, miercuri, 24 octombrie, de Camera Deputaților, în calitate de primă camera sesizată, în unanimitate de voturi, 289 de voturi „pentru“, proiectul a fost trimis la Senat, unde va fi dat votul final.

Facebook Comments

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *