România rămâne, din prima parte a zilei de joi, fără producție de energie nucleară, din cauza debitelor foarte scăzute ale Dunării, situație care s-a mai întâmplat o singură dată – în 2003, când era finalizat o singură unitate a Centralei nucleare de la Cernavodă – ceea ce nu se așteaptă să afecteze capacitatea de alimentare a gospodăriilor și industriei autohtone, dar va duce la creșterea importurilor și a prețurilor pe burse, explică Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă.
„În eventualitatea a încă 30 de zile de secetă severă în întregul bazin al Dunării, fără precipitații semnificative, riscul opririi preventive a cel puțin unei unități de la Cernavodă ar crește considerabil. Totuși, pe baza informațiilor actuale, o astfel de oprire nu poate fi considerată certă”, previziona Dumitru Chisăliță, într-o analiză publicată pe 20 iulie, adeverită marți dimineața în cazul Unității 1 și, joi, pentru cel de-al doilea reactor nuclear al unicei centrale nucleare a României.
Centrala de la Cernavodă este operată de Nuclearelectrica, o companie controlată de stat, prin Ministerul Energiei, cu 82,49% din acțiuni și asigură, cu cele două reactoare care au o capacitate instalată de aproximativ 700 MW, în condiții normale de funcționare, aproximativ o cincime din producția de energie electrică a României. Dumitru Chisăliță estimează că din punctul de vedere al siguranței alimentării, adică balanța dintre consum și cerere, sunt șanse ca România să treacă cu bine de situația din aceste zile, cu toate capacitățile de producție turate la maximum.
„Chiar dacă vom avea importuri foarte mari și probabil că vom sta în orele de vârf către 3.000 – 3.200 de MWh, adică în zona maximală a importurilor, că vom merge probabil la maxim, așa cum mergem și în momentul de față, cu producția și din hidrocarburi, și cu cărbunele, și probabil în anumite ore, și cu hidro, cred că, mă rog, vom trece peste situația asta, din punct de vedere al dispecerizării, al managementului sistemului. Mă rog, o să fie un pic dificil, o să fie greu, dar cred că vom trece peste asta. Singurul element critic este că vom fi cu toate la maximum, adică orice situație poate să apară în viitor devine critic, fiind cumva la maxim turate toate capacitățile”, a declarat președintele AEI.
Estimările nu sunt foarte roz în ceea ce privește prețurile la care va ajunge să fie tranzacționată energia electrică zilele pe Piața pentru ziua următoare (PZU): „Din perspectiva prețului, mâine o să avem cea mai mare diferență între prețurile orare. Dacă ultima mare diferența a fost de 23 de ori între prețul cel mai mic și prețul cel mai mare dintr-o zi, mâine o să avem 25 pe PZU între prețul cel mai mic și prețul cel mai cel mai mare. Și sincer, mă aștept ca poimâine prețurile pe vârf de consum să fie unele și mai mari decât vor fi mâine. Și probabil în zilele următoare lucrurile nu vor sta deloc bine din perspectiva asta, a prețurilor pe PZU”, estimează Dumitru Chisăliță.
Românii nu trebuie să se aștepte la o creștere imediată a facturilor, dar nici să nu creadă că situația din aceste zile nu se va răsfrânge asupra cheltuielilor lor viitoare: „În factura românilor, nu o să vedem neapărat mâine sau luna viitoare o creștere, dar situația pe care o vedem în momentul de față creează costuri, costuri care vor fi recuperate de furnizori din viitoarele oferte de preț. Și nu în ultimul rând, situația aceasta introduce probabil o primă de risc, adică furnizorii își vor lua o măsură de securitate ca atunci când se mai întâmplă să aibe o acoperire din perspectiva prețului pe care îl ofertează. Toate asta cel mai probabil vor duce la creșteri de oferte de preț în piață. Nu înseamnă neapărat că crește prețul, dar ofertele, noile contracte posibil să fie mai mari decât ofertele momentane, bazate pe această situație punctuală pe care o avem și care din păcate poate să se repete și anul viitor, ceea ce bineînțeles crează costuri la nivelul furnizorilor”, a detaliat președintele AEI.
Este a doua oară în câteva luni când ambele reactoare de la Cernavodă sunt oprite, dar prima dată în 23 de ani când cauza este debitul Dunării, după cum explică Dumitru Chisăliță. „După acel eveniment s-au făcut niște investiții importante, doar că situația de astăzi e mai critică decât situația de atunci. În materialul ce l-am făcut eu am estimat că vom atinge acel nivel minim al Dunării, care a fost în 1985, când am avut 1.400 metri cubi/oră la Baziaș și acum avem 1.600, dar cu luna august secetoasă, cum se arată, din punctul meu de vedere atingem același nivel, în august”, a conchis președintele AEI.
Oprirea grupului 2 de la Cernavodă lasă România fără 20% din producția electrică
Oprirea grupului 2 al Centralei Nuclearelectrice de la Cernavodă este o veste „îngrozitoare”, a avertizat expertul în energie Dumitru Chisăliță. Într-o intervenție în exclusivitate la Realitatea Plus, acesta a arătat că impactul se simte deja în sistem, în condițiile în care România funcționează deja la capacitate maximă pe toate resursele disponibile.
„Este o veste îngrozitoare. Dacă oprirea unității numărul 1 cumva era predictibilă de acum două săptămâni, ca urmare a debitului pe care îl are Dunărea în momentul de față, era cumva speranța ca unitatea 2 să funcționeze mai departe”, a explicat președintele Asociației Energia Inteligentă.
Chisăliță a arătat că scoaterea din sistem a ambelor unități de la Cernavodă într-un interval atât de scurt va afecta sever balanța energetică a țării. „Ne ies din sistem, în termen de trei zile, undeva la 1.400 de megawați-oră din funcțiune, ceea ce reprezintă aproape 20%”, a subliniat expertul.
Expertul atrage atenția că, în contextul în care producția hidro și cea nucleară sunt afectate de nivelul scăzut al Dunării, energia fotovoltaică nu poate acoperi deficitul în momentele critice. „Dacă pe parcursul zilei, având în vedere capacitatea de a produce a fotovoltaicului, nu este o problemă, în orele de vârf și în orele de noapte lucrurile nu vor sta la fel”, a precizat el. Producția națională a ajuns deja la limita maximă pe celelalte surse disponibile. „Suntem în momentul de față la maxim și cu centralele pe gaz, și cu centralele pe cărbune. Suntem la maxim seara și pe hidro”, a explicat Chisăliță.
Dumitru Chisăliță a avertizat că prognozele meteo indică o perioadă caniculară, iar situația energetică se va degrada rapid pe măsură ce temperaturile cresc. „Situația se complică foarte mult, mai ales în contextul în care temperaturile, cel puțin în următoarele zile, sunt în creștere. Nivelul Dunării este în scădere, iar prognozele sunt în continuare de scădere”, a menționat specialistul.
Potrivit unei analize Money.ro bazate pe datele Sistemului Energetic Național, marți la ora 20:30, consumul național a depășit 6.800 MW. În acel moment, grupul 1 de la Cernavodă nu livra energie, iar producția fotovoltaică scăzuse la zero. Pentru a acoperi deficitul uriaș, sistemul energetic a fost obligat să importe aproximativ 2.100 MW. Astfel, în doar câteva ore, balanța energetică a României s-a modificat cu peste 4.100 MW.
Buzoianu: „Suntem în fața unuia dintre cele mai severe episoade de secetă din ultimii mulți ani”
Ministra Mediului, Diana Buzoianu, spune că România traversează unul dintre cele mai grave episoade de secetă din ultimii ani, ceea ce a dus la oprirea celor două reactoare nucleare de la Cernavodă.
Diana Buzoianu, a declarat miercuri, la B1 TV, că scăderea masivă a debitului Dunării era anticipată de mai multe săptămâni și că România traversează unul dintre cele mai grave episoade de secetă din ultimele decenii, potrivit Mediafax. Declarațiile vin după ce Reactorul 2 al Centralei Nucleare de la Cernavodă a fost oprit și el miercuri, din cauza nivelului scăzut al apei, după ce și Reactorul 1 a fost închis anterior. Întrebată dacă autoritățile știau că seceta ar putea duce la oprirea ambelor reactoare, Diana Buzoianu a spus că avertismentele au fost transmise din timp de Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor (INHGA), aflat în subordinea Administrației Naționale „Apele Române”.
„INHGA, care este în subordinea Apelor Române, deci a Ministerului Mediului, a tras atenția de câteva săptămâni că există această secetă istorică, să spunem. 1.500 de metri cubi pe secundă. Acum am fost la 1.600, urmează să ajungem pe la 1.500 în perioada imediat următoare. Cel mai mic debit înregistrat istoric pe Dunăre a fost la 1.400 de metri cubi pe secundă. Deci este clar că suntem în fața unuia dintre cele mai severe episoade de secetă din ultimii mulți ani de zile”, a declarat ministra Mediului.
Potrivit acesteia, într-o astfel de situație autoritățile nu pot face altceva decât să aplice procedurile deja stabilite pentru gestionarea efectelor secetei, inclusiv în sectorul energetic: „Asta nu poate să fie gestionat altfel decât cu măsurile care sunt deja pe protocol, înregistrate pe procedură clară, stabilite inclusiv pe zona energetică. Din păcate, așa arată schimbările climatice. Și așa arată, de fapt, o manipulare care a fost făcută de mulți ani de zile, pentru că vedem că zilele acestea mișcarea extremistă sau campaniile de fake news vin și spun că avem apă din belșug, să nu mai fim prostiți că nu avem apă, pentru că apa este peste tot și nu o să avem niciodată probleme cu apa”, a afirmat Diana Buzoianu.
Diana Buzoianu a mai declarat că efectele schimbărilor climatice afectează tot mai multe comunități din România, „care au restricții naturale de apă pentru că nu mai există apă”. „Schimbările climatice ne arată în fiecare an, din ce în ce mai drastic, că avem din ce în ce mai multe comunități care au restricții naturale de apă pentru că nu mai există apă, nivelul de apă care este necesar în comunitățile respective. Iar asta pentru noi înseamnă că atunci când vorbim despre schimbări climatice trebuie să facem din asta o prioritate. Mai ales adaptările la schimbările climatice, măsurile de adaptare la schimbări climatice trebuie să devină o prioritate”, a spus aceasta.
Întrebată dacă există lucrări care ar putea reduce efectele secetei, precum dragarea Dunării, Diana Buzoianu a spus că fenomenul actual depășește posibilitățile unor astfel de intervenții: „La o secetă de un asemenea nivel, este unul dintre cele mai grave episoade de secetă din ultimii ani de zile. Ne apropiem de pragul de 1.500 de metri cubi pe secundă, în contextul în care cel mai mic prag din istorie a fost la 1.400. Deci suntem într-unul dintre cele mai severe episoade și nu ține doar de România. Nivelul Dunării nu este dat numai de faptul că în România a plouat. Am auzit și această întrebare: «Dar în România a plouat. De ce nu avem un nivel mult mai mare în ultima perioadă?» Pe de o parte, pentru că avem fenomene extreme, ploi pe o perioadă foarte scurtă de timp, deci nu este vorba de apă care să rămână constant cu un debit mediu. Și, în al doilea rând, pentru că Dunărea este alimentată pe parcursul a mult mai multor alte state, care și ele se confruntă în această perioadă cu un fenomen de secetă”, a explicat ministra.
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google