Imagini din misiunea Copernicus Sentinel-2: Cum arată Delta Dunării, văzută din SPAȚIU

Agenţia Spaţială Europeană a publicat vineri, pe site-ul său, o fotografie de înaltă rezoluţie a Deltei Dunării, realizată de pe orbita circumterestră în cadrul misiunii Copernicus Sentinel-2. Misiunea Copernicus Sentinel-2 se desfăşoară prin intermediul a doi sateliţi identici, Sentinel-2A, lansat la 23 iunie 2015, şi respectiv Sentinel-2B, lansat la 7 martie 2017, pe aceeaşi orbită. Fiecare dintre cei doi sateliţi este dotat cu un sistem imagistic multispectral, pe 13 benzi spectrale, având capacitatea de a deschide noi perspective asupra Pământului şi mai ales asupra întinderilor de vegetaţie, conform ESA.

În această imagine obţinută în aprilie 2020, întinderile vaste acoperite de stuf pot fi văzute în nuanţe maronii, tipic pentru perioada primăverii, conform ESA. Dunărea este vizibilă în partea stângă a imaginii şi-i putem urma cursul despărţit în canalele înconjurate de stufăriş, zone cu ierburi şi copaci, până la vărsarea în Marea Neagră. Coloritul verde-deschis al apei mării din apropierea ţărmului este rezultatul sedimentelor purtate de fluviul ce izvorăşte din Munţii Pădurea Neagră, din Germania şi străbate apoi 10 ţări, până la vărsare (Germania, Austria, Slovacia, Ungaria, Croaţia, Serbia, Bulgaria, România, Republica Moldova şi Ucraina).

delta1

La sud de Delta Dunării se află lacurile Razim şi Sinoe, un sistem lacunar de culoare verde-smarald din cauza concentraţiei ridicate de alge. Aceste lagune s-au format cu ajutorul aluviunilor depozitate de Dunăre şi a mişcării graduale către est a curenţilor de coastă, provocată de avansarea deltei. În partea din dreapta-sus a imaginii se află laguna Sasyk sau Kunduk, din sudul Ucrainei.

Datele adunate de sateliţii Sentinel-2 sunt folosite pentru monitorizarea modului în care sunt folosite terenurile şi a schimbărilor care apar în timp, pentru administrarea terenurilor, agricultură, silvicultură şi urmărirea efectelor dezastrelor naturale (inundaţii, incendii de vegetaţie, alunecări de teren şi eroziune costieră etc.).

CITEȘTE ȘI:

DISTRIBUIE ARTICOLUL!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *