Hezbollah, în ciocniri cu armata Tel-Aviv-ului. Forțele Hamasului și ale Israelului au dezlănțuit prăpădul în Gaza – VIDEO

Aripa armată a Hezbollah raportează ciocniri violente între luptătorii săi și armata israeliană: „În nordul Teritoriului Palestinian ocupat, au loc ciocniri aprige între luptătorii Hezbollah și trupele regimului sionist„, se arată într-o declarație de pe Telegram de către serviciul militar de informații al mișcării. Anterior, organizația a anunțat o operațiune împotriva trupelor israeliene la granița cu Libanul, în timpul căreia au fost lovite cinci poziții militare, un post de comandă și observație din Sadeh și cazărmile armatei din Zerait și Miskawam. De asemenea, în pralel, Hamas duce lupte cu forțele armate israeliene în Gaza.

Hamas a declarat sâmbătă că militanţii săi din Gaza sunt pregătiţ’i să facă faţă atacurilor israeliene cu „toată forţa”, după ce armata israeliană şi-a extins atacurile aeriene şi terestre asupra enclavei palestiniene, scrie Reuters, informează News.ro.

Gruparea militantă palestiniană care conduce Gaza declarase că luptătorii săi se confruntă cu trupele israeliene în zonele din apropierea graniţei cu Israelul, după ce Israelul a raportat intensificarea atacurilor în Gaza. Sâmbătă dimineaţa devreme, întreruperea serviciilor de internet şi telefonie – despre care firmele de telecomunicaţii şi Societatea Semilună Roşie palestiniană au declarat că a fost rezultatul bombardamentelor israeliene – a continuat timp de peste 10 ore.

„În plus faţă de atacurile desfăşurate în ultimele zile, forţele terestre îşi extind operaţiunile în această noapte”, a declarat vineri seară purtătorul de cuvânt al armatei israeliene, contraamiralul Daniel Hagari, în cadrul unei conferinţe de presă televizate, răspunzând la întrebarea dacă nu cumva ar putea începe o invazie terestră mult aşteptată în Gaza. El a precizat că forţele aeriene israeliene efectuează atacuri extinse asupra tunelurilor săpate de Hamas şi asupra altor infrastructuri.

Aripa armată a Hamas a declarat vineri că luptătorii săi se confruntau cu trupele israeliene în oraşul Beit Hanoun din nord-estul Gaza şi în zona centrală Al-Bureij.

„Brigăzile Al-Qassam şi toate forţele de rezistenţă palestiniene sunt complet pregătite să înfrunte cu toată forţa agresiunea (Israelului) şi să zădărnicească incursiunile sale”, a afirmat Hamas într-un comunicat la începutul zilei de sâmbătă. „Netanyahu şi armata sa învinsă nu vor putea obţine nicio victorie militară”, referindu-se la premierul israelian, Benjamin Netanyahu.

Forţele terestre israeliene se masaseră în afara Fâşiei Gaza, unde Israelul a desfăşurat o campanie intensă de bombardamente aeriene de la atacul din 7 octombrie a sute de bărbaţi înarmaţi ai Hamas asupra unor comunităţi israeliene din apropierea Fâşiei Gaza. Israelul afirmă că 1.400 de persoane, majoritatea civili, au fost ucise şi peste 200 au fost luate ostatice, unele dintre ele cetăţeni străini sau cu dublă cetăţenie israeliană. De atunci, potrivit autorităţilor sanitare palestiniene, bombardamentele israeliene au ucis peste 7.000 de palestinieni.

Al Jazeera, care a difuzat în timpul nopţii imagini în direct care arătau explozii frecvente în Gaza, a declarat că atacurile aeriene israeliene au lovit zone din jurul principalului spital din enclavă. Reuters nu a putut verifica informaţiile privind atacurile din apropierea spitalului Al Shifa din oraşul Gaza. Armata israeliană a acuzat vineri Hamas că a folosit spitalul ca scut pentru tunelurile şi centrele sale operaţionale, acuzaţie negată de grup.

Forțele israeliene au dezlănțuit sâmbătă prăpădul în Gaza

Lupte terestre au făcut ravagii sâmbătă în Fâşia Gaza, ţinta unor atacuri israeliene fără precedent, la trei săptămâni de la începutul războiului dintre Israel şi mişcarea palestiniană Hamas, şi izolată de lume din cauza opririi telecomunicaţiilor şi a internetului, scrie AFP. ONU şi-a exprimat temerile cu privire la o „avalanşă de suferinţă umană” în teritoriul palestinian asediat, iar Adunarea Generală a organizaţiei internaţionale a adoptat vineri o rezoluţie prin care a cerut „un armistiţiu umanitar imediat”. Acest text fără caracter obligatoriu a fost salutat de Hamas, dar respins de Israel, care continuă să bombardeze Gaza şi să efectueze raiduri terestre.

„Ne confruntăm cu incursiuni terestre israeliene în Beit Hanoun (nord) şi al-Boureij (centru). Lupte grele sunt în desfăşurare”, a declarat vineri seara într-un comunicat aripa militară a Hamas, brigăzile Ezzedine al-Qassam.

Un purtător de cuvânt al armatei israeliene a confirmat vineri seară pentru AFP că forţele israeliene operau „în interiorul Fâşiei Gaza, aşa cum au făcut-o”, efectuând o incursiune în noaptea precedentă.

Vineri seară, cerul de deasupra Fâşiei Gaza, unde se locuiesc circa 2,4 milioane de locuitori defavorizaţi, era roşu şi portocaliu, în flăcări de explozii şi de culorile incendiilor declanşate de lovituri, potrivit imaginilor în direct ale AFP. Aceste lovituri, pe care armata israeliană a anunţat vineri că le-a intensificat „într-o manieră foarte semnificativă”, au atins o amploare nemaiîntâlnită de la începutul războiului declanşat de atacul sângeros al Hamas pe teritoriul israelian în urmă cu trei săptămâni, potrivit televiziunii publice israeliene Kan. În acelaşi timp, comunicaţiile şi internetul au fost întrerupte în Gaza, potrivit guvernului Hamas, care se află la putere în această zonă din 2007.

Acest teritoriu sărăcit, care se află de peste 16 ani sub o blocadă israeliană terestră, aeriană şi maritimă, se află în stare de „asediu total” de la 9 octombrie, când Israelul a întrerupt aprovizionarea cu apă, electricitate şi alimente. Jurnaliştii AFP aflaţi la faţa locului au explicat că nu au putut comunica decât în zonele în care au putut accesa reţeaua israeliană.

Semiluna Roşie palestiniană şi mai multe agenţii ale ONU au declarat că au pierdut contactul cu echipele lor din Gaza din cauza acestei „pene de curent”, denunţată şi de mai multe organizaţii pentru drepturile omului. Acest „blackout” informaţional riscă să ofere acoperire pentru atrocităţi în masă şi să contribuie la impunitatea încălcărilor drepturilor omului”, a avertizat Deborah Brown, şefa HRW, într-un comunicat.

Hamas s-a declarat „pregătită” să facă faţă unei ofensive terestre şi a anunţat, de asemenea, că a tras vineri „salve de rachete” asupra Israelului.

La New York, Adunarea Generală a ONU a cerut, cu o largă majoritate, un „armistiţiu umanitar imediat, susţinut şi durabil”. Rezoluţia a fost imediat salutată de Hamas şi de ambasadorul palestinian, dar respinsă de Israel, al cărui ambasador la ONU a calificat-o drept „infamie”.

„Fără o schimbare fundamentală, populaţia din Gaza va suferi o avalanşă de suferinţă umană fără precedent”, a avertizat anterior secretarul general al ONU, Antonio Guterres.

„Mult mai mulţi” oameni „vor muri în curând” ca urmare a asediului impus de Israel asupra Fâşiei Gaza începând cu 9 octombrie, a declarat la Ierusalim şeful Agenţiei ONU pentru refugiaţii palestinieni (UNRWA), Philippe Lazzarini.

„Serviciile de bază se prăbuşesc, rezervele de medicamente, alimente şi apă se epuizează, iar canalizările încep să se reverse pe străzile din Gaza„, a descris el.

„Mirosul morţii este peste tot, în fiecare cartier, pe fiecare stradă şi în fiecare casă”, relatează un medic din Gaza, Raëd Al-Astal.

Israelul, la rândul său, acuză Hamas că şi-a instalat cartierul general în subsolul unui spital şi că foloseşte populaţia ca „scut uman„, acuzaţii negate de mişcarea islamistă palestiniană.

Ministerul Sănătăţii al Hamas a afirmat că 7.326 de persoane, în majoritate civili, inclusiv peste 3.000 de copii, au fost ucise în Gaza în bombardamentele de represalii israeliene începând cu 7 octombrie. Peste 1.400 de persoane au fost ucise în Israel, în principal civili masacraţi la 7 octombrie de Hamas, cel mai sângeros atac din istoria Israelului, potrivit autorităţilor. Potrivit armatei, 229 de ostatici, israelieni, cu dublă cetăţenie sau străini, au fost luaţi în Gaza de Hamas, care a eliberat între timp patru femei. Hamas a estimat joi că „aproape 50″ de ostatici au fost ucişi în bombardamentele israeliene.

Israelul a declarat că vrea să „anihileze” Hamas după atacul din 7 octombrie. În acea zi, în plin Shabbat, ziua de odihnă săptămânală a evreilor, sute de combatanţi Hamas s-au infiltrat pe teritoriul israelian din Gaza, răspândind teroarea. Un ofiţer israelian de rang înalt a declarat vineri pentru AFP că a găsit trupul decapitat al unui bebeluş într-unul dintre kibuţurile atacate de Hamas.

O ofensivă terestră în Fâşia Gaza supraaglomerată îngrijorează comunitatea internaţională, iar apelurile pentru ca Israelul să cruţe civilii se înmulţesc.

„Rezultatul ar fi o catastrofă umanitară de proporţii colosale pentru anii următori”, a declarat ministrul iordanian de Externe Ayman Safadi.

Din 21 octombrie, 84 de camioane cu ajutoare umanitare au ajuns în Fâşia Gaza din Egipt, potrivit ONU, în condiţiile în care este nevoie de cel puţin o sută pe zi.

„Aceste câteva camioane nu sunt altceva decât nişte firimituri care nu vor face nicio diferenţă pentru populaţie”, a declarat Philippe Lazzarini, şeful UNRWA. Organizaţia a anunţat că şi-a „redus semnificativ operaţiunile” din cauza bombardamentelor şi a lipsei de combustibil. Douăsprezece din cele 35 de spitale din Fâşia Gaza au fost nevoite să se închidă.

Din 15 octombrie, armata israeliană a cerut populaţiei din nordul teritoriului, unde bombardamentele sunt cele mai intense, să se evacueze spre sud. Dar atacurile continuă să lovească şi partea sudică a Fâşiei Gaza, aproape de frontiera egipteană închisă. Comunitatea internaţională se teme de o conflagraţie regională, în timp ce Iranul, un puternic susţinător al Hamas, a lansat mai multe avertismente către Statele Unite.

Tensiunile sunt, de asemenea, foarte mari în Cisiordania, teritoriu palestinian ocupat de Israel din 1967, unde peste 100 de palestinieni au fost ucişi în violenţe începând cu 7 octombrie, şi la frontiera de nord a Israelului cu Libanul, unde au loc schimburi de focuri zilnice între armata israeliană şi Hezbollah, susţinută de Iran şi aliată a Hamas.

Ultimele eforturi împotriva unei invazii: Amercianii insistă ca Israelul să nu ocupe Fâșia Gaza

Administrația Biden îndeamnă Israelul să-și regândească planurile pentru o ofensivă terestră majoră în Fâșia Gaza și să opteze, în schimb, pentru o operațiune mai „„chirurgicală”, folosind avioane și forțe de operațiuni speciale care să efectueze raiduri precise și țintite asupra unor ținte și infrastructuri de mare valoare ale Hamas, potrivit a cinci oficiali americani familiarizați cu discuțiile, notează Washington Post.

Oficialii administrației au devenit foarte îngrijorați de repercusiunile potențiale ale unui asalt terestru complet, au declarat oficialii, și se îndoiesc din ce în ce mai mult că acesta ar putea atinge obiectivul declarat al Israelului de a elimina Hamas. De asemenea, aceștia sunt îngrijorați că ar putea deraia negocierile pentru eliberarea a aproape 200 de ostatici, mai ales că diplomații consideră că au făcut progrese „semnificative” în ultimele zile pentru a elibera o parte dintre ei, inclusiv, eventual, unii americani, a declarat unul dintre oficiali.

Administrația Biden este, de asemenea, îngrijorată că o invazie terestră ar putea provoca numeroase victime în rândul civililor palestinieni, precum și al soldaților israelieni, declanșând potențial o escaladare dramatică a ostilităților în regiune, au spus oficialii. Oficialii americani consideră că o operațiune țintită ar fi mai favorabilă negocierilor pentru ostatici, ar fi mai puțin probabil să întrerupă livrările de ajutor umanitar, ar fi mai puțin mortală pentru oamenii din ambele tabere și ar fi mai puțin probabil să provoace un război mai amplu în regiune, au spus oficialii.

Într-un moment în care mulți israelieni simt furie și durere din cauza atacurilor Hamas din 7 octombrie, a existat o presiune publică considerabilă asupra oficialilor israelieni pentru a organiza o incursiune terestră de amploare în Gaza. Dar oficialii americani au îndemnat Israelul să întreprindă o evaluare critică pentru a vedea dacă acest lucru ar permite de fapt atingerea obiectivului de eradicare a Hamas, având în vedere peisajul urban dens al teritoriului și rețeaua extinsă de tuneluri a Hamas.

În mod public, președintele Biden și înalții săi oficiali au arătat că sprijină o ofensivă terestră planificată, dacă Israelul ajunge la concluzia că aceasta este cea mai bună mișcare, adăugând în același timp că pun „întrebări dificile” cu privire la această idee. Sfatul privat reprezintă o abatere semnificativă de la poziția publică a administrației și reprezintă o schimbare distinctă față de poziția administrației în zilele imediat următoare atacului Hamas în interiorul Israelului.

Casa Albă a refuzat să comenteze cu privire la presiunea administrației pentru o operațiune chirurgicală în locul unei invazii terestre la scară largă, un efort care nu a fost raportat anterior. Oficialii au subliniat comentariile lui Biden, care a declarat că Israelul își ia propriile decizii militare. Dar cei implicați spun că schimbarea de poziție a SUA este inconfundabilă – și intenționată. „Ei au trecut în mod clar de la un inițial ‘Vă susținem; vom face tot ce vreți’ la acum ‘Chiar trebuie să vă regândiți strategia’. Și o fac într-un mod atent”, a declarat o persoană familiarizată cu conversațiile, care a vorbit sub rezerva anonimatului pentru a discuta despre deliberările private și sensibile.

În pofida avertismentelor lor private, oficialii americani nu au mare încredere că Israelul își va anula intenția de a desfășura o ofensivă terestră pe scară largă. Deși Statele Unite au o influență considerabilă asupra Israelului, fiind cel mai mare susținător militar, politic și economic al acestuia, oficialii americani nu au amenințat că își vor retrage sprijinul sau că vor impune consecințe asupra statului evreu dacă acesta merge mai departe cu propriile planuri. Dimpotrivă, administrația Biden depune eforturi pentru a oferi Israelului un nou pachet de securitate în valoare de 14 miliarde de dolari, pentru a reface interceptoarele de rachete Iron Dome și munițiile sale și pentru a oferi finanțare militară suplimentară.

Întrucât oficialii americani au transmis preferința lor pentru o operațiune mai ușoară, forțele israeliene au efectuat raiduri limitate în Gaza în ultimele zile, deși nu este clar dacă aceste incursiuni au fost un răspuns la îndemnul Washingtonului.

Forțele de apărare israeliene au anunțat vineri că un raid țintit, lansat de pe mare, a fost efectuat în sudul Fâșiei Gaza împotriva „infrastructurii militare a Hamas”. Un raid terestru anterior, joi dimineața devreme, a fost conceput pentru a lovi pozițiile de lansare a rachetelor Hamas, pentru a dezvălui pozițiile inamice și pentru a „pregăti terenul pentru următoarele etape ale războiului”, a declarat IDF.

Oficialii americani au declarat că sfătuiesc Israelul să adopte astfel de raiduri ca parte centrală a strategiei sale de vânătoare a Hamas. Dar Israelul le-a prezentat ca făcând parte din „pregătirile pentru următoarele etape de luptă”, o referire aparentă la ofensiva terestră la scară largă. Daniel Hagari, un purtător de cuvânt al IDF, a declarat vineri că Israelul își extinde operațiunile terestre, dar nu a anunțat o invazie și nici nu a spus că forțele au intrat în Gaza.

Arabia Saudită avertizează SUA

Oficialii saudiți au avertizat ferm Statele Unite în ultimele zile că o incursiune terestră israeliană în Gaza ar putea fi catastrofală pentru Orientul Mijlociu. Senatorul Richard Blumenthal, democrat din Connecticut și membru al Comisiei pentru servicii armate, a fost unul dintre cei 10 senatori care s-au întâlnit la sfârșitul săptămânii trecute cu prințul moștenitor Mohammed bin Salman, conducătorul de facto al regatului, în capitala saudită, Riyadh.

„Conducerea saudită a sperat că o operațiune terestră ar putea fi evitată din motive de stabilitate, precum și din cauza pierderilor de vieți omenești”, a declarat joi Blumenthal pentru The New York Times. Oficialii saudiți au avertizat că aceasta ar fi „extrem de dăunătoare”, a spus el.

Oficiali saudiți de rang înalt au adresat îndemnuri și mai ferme omologilor lor americani în multiple conversații, exprimându-și îngrijorarea că o invazie terestră s-ar putea transforma într-un dezastru pentru întreaga regiune, potrivit unui oficial saudit și unei a doua persoane care are cunoștință despre discuții.

Schimburile au avut loc în timp ce tensiunile s-au propagat în afara Fâșiei Gaza. Produsele de bază, precum apa și combustibilul, sunt din ce în ce mai puține, în timp ce Israelul bombardează și asediază enclava ca răspuns la atacul din 7 octombrie asupra Israelului de către Hamas, grupul armat palestinian care conduce Gaza.

Un oficial al administrației Biden a declarat că este evident că saudiții nu doresc o invazie israeliană în Gaza. Oficialul american, la fel ca și oficialul saudit și persoana familiarizată cu avertismentele saudite, au cerut să nu fie numiți din cauza sensibilității subiectului.

Statele Unite au afirmat în mod repetat dreptul Israelului la autoapărare de la atacul Hamas care a ucis peste 1.400 de persoane în Israel.

„Să nu existe nicio îndoială”, a declarat recent președintele Biden. „Statele Unite sprijină Israelul”.

În același timp, Biden a cerut Israelului să amâne invazia, au declarat oficialii americani, din mai multe motive, inclusiv pentru a câștiga mai mult timp pentru negocierile cu ostaticii, pentru a obține mai mult ajutor umanitar în Gaza și pentru a face o mai bună planificare a războiului. Există semne, de asemenea, că premierul israelian Benjamin Netanyahu este ezitant în privința unei invazii. Casa Albă a refuzat să comenteze.

În cadrul unei convorbiri telefonice din această săptămână, prințul Mohammed și Biden „au convenit asupra continuării unor eforturi diplomatice mai ample pentru a menține stabilitatea în întreaga regiune și pentru a împiedica extinderea conflictului„, a declarat marți Casa Albă într-o declarație, care nu a menționat discuțiile despre o invazie terestră.

După o perioadă de relații profund tensionate, prințul Mohammed și președintele Biden au găsit un teren comun la începutul acestui an cu privire la explorarea unui potențial acord prin care Arabia Saudită ar recunoaște Israelul și ar stabili legături diplomatice. Biden și principalii săi consilieri erau nerăbdători să ajungă la un acord, argumentând că acesta ar remodela Orientul Mijlociu. Dar ei au recunoscut, de asemenea, numeroasele dificultăți ale diplomației.

Multe guverne arabe, inclusiv Arabia Saudită, au refuzat de mult timp să stabilească o legătură diplomatică cu Israelul înainte de crearea unui stat palestinian. Dar, în ultimul deceniu, acest calcul s-a schimbat, liderii autoritari din regiune punând în balanță opinia publică negativă față de o relație cu Israelul și beneficiile economice și de securitate pe care aceasta le-ar putea oferi – și ceea ce ar putea obține în schimb de la Statele Unite.

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google