Directorul Serviciului Român de Informaţii (SRI) Eduard Hellvig afirmă că marele câştig al mandatului său la conducerea SRI a fost separarea de politică, pe care o consideră „absolut normală într-o societate democratică”. În opinia sa, politica şi activitatea de culegere de informaţii nu trebuie să fie suprapuse, argumentând că prea mulţi politicieni, în deceniile anterioare, s-au obişnuit să primească „indicaţii” sau „sugestii” despre ce au de făcut. „Prea mulţi vor ca alţii să ia decizii în locul lor, prea mulţi chiar se aşteaptă să primească sugestii de la servicii”, a mai spus Hellvig.
„Totuşi, marele câştig al acestui mandat a fost separarea de politică, absolut normală într-o societate democratică. Politica şi activitatea de culegere de informaţii nu trebuie să fie suprapuse. De prea multe ori, însă, greşelile trecutului afectează şi comportamentul celor din prezent. Prea mulţi politicieni, în deceniile anterioare, s-au obişnuit să primească “indicaţii” sau “sugestii” despre ce au de făcut”, a declarat el în discursul rostit cu ocazia împlinirii a 15 ani de la debutul Studiilor de securitate şi intelligence la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca.
El a subliniat că politicienii sunt aleşi de oameni să gândească cu mintea lor, investiţi cu încrederea lor să ia decizii despre cum va arăta România în viitor, „nu doar să stingă incendii ale prezentului şi să aplice planuri gândite de alţii”.
„Cu toate acestea, prea mulţi vor ca alţii să ia decizii în locul lor, prea mulţi chiar se aşteaptă să primească sugestii de la servicii. Nu vom consolida democraţia decât atunci când vom stimula fiecare instituţie să îşi asume mandatul pe care îl are, fără abuzuri şi fără excese”, a afirmat şeful SRI.
Apariție rară în public a directorului SRI, Eduard Hellvig. Acesta a vorbit în fața studenților Universității Babeș-Bolyai, cu ocazia aniversării a 15 ani de la debutul Studiilor de securitate și intelligence în cadrul instituției de învățământ din Cluj-Napoca.
„Am trecut de la “singuri împotriva tuturor” la proiecte comune cu partenerii din Europa și din SUA. Am început să fim egali cu ei. Iar rezultatele au fost bune în multe domenii”, a spus directorul Serviciului Român de Informații.
„Societatea românească şi decidenţii politici să se hotărască ce rol vor să atribuie Serviciilor”
Directorul SRI Eduard Hellvig afirmă, referindu-se la pachetul legilor siguranţei naţionale, care a provocat critici, că societatea românească şi decidenţii politici trebuie să se hotărască ce rol vor să atribuie serviciilor de informaţii. „Nu putem fi în acelaşi timp un fel de pompieri chemaţi să stingă incendiile provocate de alţii şi apoi acuzaţi că le-am stins”, a argumentat el.
„Mai ştiu că se va discuta din nou mult despre noile legi ale securităţii naţionale. Iar aici repet ce am mai declarat. Ne dorim legi actualizate, dar le vrem cât mai apropiate de modelul celor din Occident”, a afirmat Hellvig în discursul rostit cu ocazia împlinirii a 15 ani de la debutul Studiilor de securitate şi intelligence la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca. În acest context, el a apreciat că „ar fi de dorit ca societatea românească şi decidenţii politici să se hotărască ce rol vor să atribuie serviciilor de informaţii”.
„Nu putem fi în acelaşi timp un fel de pompieri chemaţi să stingă incendiile provocate de alţii şi apoi acuzaţi că le-am stins. Aceasta este de fapt elefantul din încăpere şi această discuţie nu va putea fi evitată la nesfârşit”, a declarat Eduard Hellvig.
Mai multe prevederi din pachetul legilor securităţii naţionale au generat critici atât în mediul politic, cât şi la nivelul întregii societăţi civile. La acel moment Eduard Hellvig a declarat că va comenta conţinutul acestora după ce vor fi asumate în cadrul procesului legislativ, care va include consultare publică. El a arătat că aducerea la zi a acestor legi nu este un obiectiv recent, ci unul care a fost ratat în ultimii 30 de ani şi că SRI a solicitat constant instrumente legale, care să le permită să fie mai eficienţi în combaterea ameninţărilor cu care se confruntă România. Hellvig a vorbit despre „securism”, cel mai periculos virus dezvoltat în laboratoarele Securităţii, care a pătrus adânc în societatea românească şi pe care l-a definit ca fiind, printre altele, „acea idee că în spatele a orice se ascunde neapărat un interes obscur şi neapărat de rea intenţie”.
Discurs călătorie prin istoria României, fără menajamente pentru fosta Securitate
Directorul SRI Eduard Hellvig admite că Serviciul a făcut şi greşeli, precizând că el cunoaşte „păcatele de care este acuzată instituţia, unele reale, altele atribuite pe nedrept”, aşa cum ştie că există multă neîncredere în societate în ceea ce priveşte numărul „acoperiţilor” şi agenda acestora, că „fantoma Securităţii este încă ataşată de imaginea SRI” şi că se vorbeşte în continuare despre oamenii din SRI ca despre „securişti”, ceea ce, în opinia sa, este complet nedrept.
Hellvig le-a vorbit studenților despre etapele pe care România le-a parcurs din 1990 și până astăzi în drumul spre libertate și prosperitate economică. Totodată, directorul SRI a ținut să precizeze diferențele fundamentale între Serviciul Român de Informații de astăzi și fosta Securitate de dinainte de 1989.
„Sigur că SRI-ul a făcut şi greşeli. Multe, în aceşti 32 de ani. Să repari greşelile făcute este un proces complicat care cere timp, expertiză şi foarte mult efort. Greşeala unui şef afectează un întreg departament, iar adesea majoritatea oamenilor din acel departament sunt oameni de toată cinstea. Să schimbi părerile oamenilor despre un serviciu secret este şi mai complicat. Încercăm să o facem treptat, dar încă nu este suficient. Câteva dintre ele, făcute înainte de mandatul meu, au fost greşeli importante şi cu siguranţă criticii mei vor găsi îndeajuns de multe şi din timpul mandatului meu. Îmi cer în mod sincer scuze pentru ele – pentru toate, inclusiv pentru cele de dinaintea mea”, a declarat Hellvig în discursul rostit cu ocazia împlinirii a 15 ani de la debutul Studiilor de securitate şi intelligence la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca.
El a precizat că este permanent ghidat de dorinţa de a construi, nu de a distruge.
„Cunosc păcatele de care este acuzată instituţia, unele reale, altele atribuite nouă pe nedrept. Ştiu şi de problemele generate de unii foşti lucrători ai SRI poziţionaţi fie în spatele a tot felul de oameni, fie gravitând în jurul companiilor de stat. Vă pot spune că suntem conştienţi de aceste probleme şi vom face tot ce ţine de noi pentru a le rezolva”, a subliniat directorul SRI.
Eduard Hellvig spune că ştie că există multă neîncredere în societate în ceea ce priveşte numărul „acoperiţilor” şi agenda acestora în diverse sectoare strategice.
„Vă pot asigura că de la începutul mandatului meu activitatea lor se desfăşoară strict în limitele legii”, a precizat el:
„Ştiu că fantoma Securităţii este încă ataşată de imaginea noastră, aşa cum a revenit de multe ori în spaţiul public românesc în aceste decenii. Dar şi aici am făcut lucruri de care sunt mulţumit. În timpul mandatului meu am predat întreaga arhivă a Securităţii către CNSAS. Şi suntem singurul serviciu secret din România care a făcut asta. Trebuia să o fi făcut mai devreme, dar sunt totuşi foarte bucuros că eu şi colegii mei ne-am asumat şi am făcut acest lucru absolut necesar. Desecretizarea va continua, inclusiv cu punerea la dispoziţia cercetătorilor a informaţiilor declasificate despre evenimente care au avut loc şi după 1989”, a declarat Hellvig.
În opinia sa, vindecarea trecutului poate fi posibilă doar prin prezentarea adevărului.
„Sigur că se mai fac erori. Se vorbeşte în continuare despre oamenii din SRI ca despre securişti. Ceea ce este complet nedrept. Însă cei care populează astăzi această instituţie merită să se vorbească despre ei în termeni corecţi. Majoritatea sunt tineri, de 30-40 de ani, şi au aflat despre vechea Securitate din cărţi şi din arhive”, a afirmat directorul SRI.
„De curând, a apărut în mass-media un articol în care se vorbea despre construcția unei troițe dedicată ofițerilor de informații din toate timpurile într-un cimitir din Pitești. Cu siguranță, inițiatorul acestui demers cât și tinerii care au participat la acea inaugurare nu au auzit de experimentul Pitești, de ororile făcute de fosta Securitate în anii 50 și cred că a fost o greșeală. Eroii trebuie căutați oriunde în altă parte decât printre structurile regimului totalitar din trecut. Cu tot respectul, SRI este o instituție care își cinstește eroii săi care s-au sacrificat pentru construcția statului democratic și atât”, a spus directorul SRI în discursul ținut cu ocazia deschiderii anului universitar.
Eduard Hellvig este el însuși absolvent al Facultății de Științe Politice și Administrație publică din cadrul Universității Babeș-Bolyai din Cluj, promoția 1997.
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google