„Tabula Peutingeriană”, o hartă din perioada Împăratului Marcus Aurelius, aflată la Biblioteca Naţională din Viena, oferă informații ce ar putea rescrie istoria regiunii Dunării de Jos. Conform acestei hărți se schimbă prima atestare documentară a Galaţiului cu aproximativ 1300 de ani. Până acum, Galațiul era menționat pentru prima dată în anul 1541, dar conform hărții o localitate numită Galatie, unde locuiau aproximativ 7000 de oameni, exista deja din primele secole pe acest teritoriu. Această descoperire îi aparține scriitorului gălățean Dumitru Săndel, autorul unei ample monografii a Galațiului. În timpul cercetărilor sale, el a descoperit că Galaţiul este menţionat în „Tabula Peutingeriană”, o hartă realizată în secolul al II-lea d.Hr.
Importanța acestei descoperiri constă în faptul că oferă o confirmare documentară a descoperirilor arheologice. În acea zonă a existat o dava dacică, iar în secolele I – III d.Hr., la confluența Siretului cu Dunărea, unde se află astăzi Galațiul, a existat o mare așezare romană cu aproximativ 7.000 de locuitori, incluzând romani, dar și daci și sarmați romanizați, militari și civili, pescari, păstori și… CITEȘTE ARTICOLUL AICI!
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google