Guvernul a elaborat un proiect de ordonanță de urgență pentru suprataxarea producătorilor de țiței și gaze și a rafinăriilor care produc carburanți, arată draftul consultat de Economica.net. Noua taxă de solidaritate va fi aplicată cel mai probabil de la 1 ianuarie și va viza diferența de profit din acest an și următorul, respectiv profitul mediu al anilor 2018-2021, pentru toate companiile din sectorul petrolului, gazelor și rafinării, dacă profitul din anii 2022 și 2023 va depăși cu 20% media perioadei 2018-2021. Altfel spus, companiile vor achita anul viitor o contribuție de solidaritate de 60% pe diferența dintre profitul din 2022 și media profiturilor din perioada 2018-2021. Din draftul consultat de Economica.net reiese că în anul următor se aplică 60% pe diferența dintre profitul anului 2023 și media perioadei 2018-2021 majorată cu 20%.
Proiectul de OUG ar transpune un regulament european pentru aplicarea suprataxei pe diferența de profit la nivelul UE. Inițiativa nu a fost lansată încă în dezbatere publică, dar ar urma să fie adoptată în ultima ședință de Guvern din 2022. Impozitul va fi plătit pe 25 iunie, iar banii vor fi virați într-un cont special deschis la Ministerul de Finanțe, denumit „Contribuție de solidaritate”. Sumele vor putea fi utilizate atât pentru ajutorarea consumatorilor, cât și pentru stimularea regenerabilelor sau pentru proiecte de reducere a consumului, sau proiecte transfrontaliere, conform principiilor din programul european RePowerEU.
Primii afectați par să fie marii producători de țiței și gaze Petrom și Romgaz, care plătesc oricum și în prezent suprataxe la gaze și vând majoritatea gazului extras la preț plafonat, și posibil Rompetrol pentru rafinăria Petromidia, explică Economica.net. OMV Petrom și Romgaz ar fi companiile „cel mai puternic lovite” de o asemenea suprataxă, iar principalul perdant ar fi statul austriac, acționar majoritar la OMV Petrom. În schimb, statul român va câștiga oricum, având în vedere că este acționar minoritar la OMV Petrom și majoritar la Romgaz, iar suprataxarea ar presupune o mutare a banilor cuveniți ca dividende dintr-un buzunar în altul.
Guvernul Ciucă a aruncat bursa în aer: Acțiunile Petrom și Romgaz s-au prăbușit în numai jumătate de oră!
Cu 3,8% scad acţiunile Petrom (SNP) în prima jumătate de oră a şedinţei bursiere de miercuri, pe o lichiditate de 13 mil. lei, şi cu 3,3% scad acţiunile Romgaz (SNG) în contextul în care Guvernul Ciucă a anunţat că discută un proiect de OUG pentru suprataxarea profiturilor companiilor din energie, scrie Mediafax.
„În cazul în care profiturile impozabile/contabile din 2022 respectiv 2023 depăşesc cu mai mult de 20% media profiturilor impozabile faţă de media profiturilor impozabile/contabile ale perioadei 2018-2022, acestea se impozitează cu cota de 60%”, se arată în proiectul OUG care urmează să fie dezbătut astăzi.
Astfel capitalizarea celei mai mari companii listate la Bursa de Valori Bucureşti scade cu circa 1 mld. lei şi ajunge la 27,3 miliarde de lei, potrivit datelor BVB. În primele 30 de minute investitorii au tranzacţionat acţiuni Petrom de 13 mil. lei, cel mai mare rulaj din această dimineaţă, ceea ce arată şi o prezenţă puternică a cumpărătorilor. Pe de altă parte, Romgaz scade cu circa 400 mil. lei în capitalizare în timp ce adună rulaje de 1,6 mld. lei.
„Ne aşteptam la o perioadă liniştită între sărbători, dar noua OUG care a apărut peste noapte ar putea afecta puternic companiile de petrol şi gaze. De aceea vedem o reacţie şi din partea pieţei, având în vedere că profiturile extraordinare din acest an ar putea fi supuse acestei taxe de solidaritate”, spune Radu Cojoc, broker al Goldring. „Aşteptăm să vedem dacă ordonanţa va fi şi adoptată şi care va fi forma finală a acesteia, pentru a putea calcula şi efectele pe care ar urma să le aibă asupra rezultatelor financiare”.
Indicele principal BET pierde aproape 2%. Din structura sa de 20 de companii doar două – SFG şi BVB – sunt pe plus la ora redactării acestei ştiri. Companiile active în extracţia ţiţeiului, a gazelor naturale sau cele care sunt implicate în fabricarea produselor petroliere ar putea fi subiectul unei noi taxe pe profitul din 2022 şi 2023, arată un proiect de Ordonanţă de Urgenţă. Astfel, cele mai afectate companii de noua propunere ar fi OMV Petrom şi Romgaz.
„Profiturile impozabile/contabile aferente exerciţiului financiar 2022 şi respectiv aferente exerciţiului financiar 2023 sunt cele determinate potrivit regulilor fiscale/reglementările contabile aplicabile, înainte de recuperarea pierderilor din anii precedenţi. În cazul în care profiturile impozabile/contabile din 2022, respectiv din 2023 depăşesc cu mai mult de 20% media profiturilor impozabile faţă de media profiturilor impozabile/contabile ale perioadei 2018-2022, acestea se impozitează cu o cotă de 60%”, se arată în nota de fundamentare a OUG.
În acest moment, producătorii de gaze plătesc oricum un impozit pe veniturile suplimentare obţinute din vânzarea gazului natural, dar prin acest OUG ar fi taxate şi producţia de petrol şi cea de produse petroliere.
OMV Petrom, singurul producător local de petrol şi gaze, a terminat primele nouă luni din 2022 cu un profit net de 9,1 miliarde de lei, în creştere semnificativă faţă de nivelul de 1,6 miliarde de lei din 2021. Romgaz, cel mai mare producător de gaze din Româniia, a terminat primele nouă luni cu un profit net de 2,6 miliarde de lei, aproape dublu faţă de perioada similară a anului trecut.
„Taxele impuse de Ciucă amenință securitatea energetică”
Noul proiect de suprataxare a sectorului de petrol și gaze pune în pericol viitoarele investiții pentru securitatea energetică a Romaniei, consideră Federația Patronală Petrol și Gaze (FPPG). Federația Patronală Petrol și Gaze (FPPG) spune că proiectul de Ordonanța de Urgență privind unele măsuri de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2022/1854 al Consiliului din 6 octombrie 2022 (referitoare la o intervenție de urgență pentru abordarea problemei prețurilor ridicate la energie) nu este de natură să rezolve criza energiei ci, dimpotrivă, va genera numeroase dezavantaje în rândul operatorilor din domeniul petrol și gaze prin diminuarea considerabilă a bugetelor de investiții. Prin proiectul de Ordonanță de Urgență, România are cea mai ostilă abordare din UE pentru industria de petrol și gaze în contextul în care are deja cel mai mare nivel de taxe suplimentare. Neluarea în considerare a taxelor suplimentare deja intruduse este în contradicție cu principiile Regulamentului European.
Patronatul spune că sectorul de petrol și gaze este deja supraimpozitat: rata medie de taxare a veniturilor din gaze naturale este de peste 60% (impozit de 80% pe veniturile suplimentare obținute ca urmare a dereglementării prețurilor din sectorul gazelor naturale, impozitul asupra veniturilor suplimentare offshore).
Și sectorul de producție și trading de electricitate în România este suprataxat: Contribuție la fondul de tranziție energetică datorat de producătorii de electricitate: 100% din veniturile înregistrate peste 450 de lei/MWh; Contribuția la fondul de tranziție energetică datorat pentru activități de trading de gaze și electricitate: 100% din veniturile care depășesc costul de achiziție la care se adaugă 2% (marja de profit). Rata efectivă de impozitare a producției de gaze naturale în România este de peste 3 ori mai mare decât media europeană încă din 2018, susține FPPG.
FPPG reiterează necesitatea unui dialog transparent și constructiv între Guvernul României și reprezentanții sectorului energetic. „Mentionăm ca acest sector aduce contribuții semnificative la economia națională și la bugetul de stat. În prima jumătate a anului 2022, impactul total al sectorului de petrol și gaze în economie (i.e., incluzând efectele directe, indirecte și induse) a reprezentat circa 8% din PIB. FPPG recunoaște ca primordială este protejarea cetățenilor pentru traversarea unei perioade economice dificile. În acest sens, trebuie identificate instrumente pentru protejarea consumatorilor vulnerabili, pe o perioadă determinată, fără a impacta capacitatea investițională a sectorului energetic. FPPG solicită guvernului consultări reale în vederea identificării instrumentelor adecvate pentru traversarea crizei energiei și pentru redresarea economică”, arată comunicatul.
Cu privire la proiectul de ordonanță care invocă instituirea unei „contribuții de solidaritate”, FPPG solicită Guvernului României să ia în considerare următoarele aspecte importante pentru stabilitatea sectorului energetic românesc: Conform pozițiilor anterioare ale FPPG cu privire la măsurile de punere în aplicare a contribuției de solidaritate, impozitele suplimentare care există deja, atât pentru piața de gaze naturale și electricitate, cât și pentru extracția de țiței (prin alte acte normative, e.g., OG 6/2013, OG 7/2013, Legea 256/2018, OUG 27/2022) să fie luate în considerare de acest proiect de ordonanță, prin deducerea acestora din contribuția de solidaritate.
Pentru a limita impactul în descurajarea producției locale și a viitoarelor investiții în sector, cota aleasă, de 60%, este mai cu mult mare decât în orice alta tara a Uniunii Europene. Astfel, un procent de 33% (prevazut de regulament) ar fi mai adecvat. Nivelul cotei nu trebuie să pună în pericol capacitatea producătorilor de a menține și stimula investițiile viitoare în capacitati de producție necesare. Contribuția convenită ar trebui să fie recunoscută ca și cheltuială deductibilă la calculul impozitul pe profit.
În contextul acestui instrument de impozitare este necesară introducerea unui mecanism de încurajare a investițiilor prin constituirea unor rezerve din suma datorată ca și contribuție de solidaritate la nivelul contribuabililor, prin care să se asigure investiții noi în următorii 3-5 ani.
„În consecință, atragem atenția asupra impactului negativ pe care actuala formă a proiectului de act normativ o va avea asupra viitorului industriei autohtone de petrol și gaze din România”, scrie patronatul.
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google