Guvernul NU recunoaște defrișările de păduri din România, deși se angajează la nivel internațional să le… elimine

Liderii mondiali au discutat la COP26 despre măsurile împotriva schimbărilor climatice, iar unul dintre cele mai importante angajamente este chiar eliminarea defrișărilor de păduri până în anul 2030. Angajamentul include 19,2 miliarde de dolari, din fonduri publice și private, care vor trebui investiți pentru a salva cele mai importante păduri din lume, considerate „plămânii planetei”. Însă chiar dacă s-a vorbit mai mult despre problemele din America Latină, acest lucru nu înseamnă că România nu se confruntă cu fenomenul defrișărilor, care ajunge să fie negat chiar de către ministrul mediului din țara noastră. 110 lideri mondiali au susținut acest angajament, iar printre semnatari a fost și România.

Tăierile de păduri și defrișările accelerează schimbările climatice, deoarece copacii au rolul de a absoarbe cantitățile de CO2. Există numeroase studii care arată că pădurile sunt vitale pentru un aer curat și sănătos, atât cele de pe munți, cât și cele din apropierea marilor orașe. Cercetătorii au arătat că pădurile au efectul de a absoarbe CO2 atunci când sunt sănătoase și stau în picioare, și apoi apare efectul de a elibera CO2 absorbit atunci când sunt tăiate sau degradate. Nu este primul angajament la nivel internațional, iar unul asemănător a fost semnat și în 2014, însă fără niciun rezultat, deoarece defrișările au continuat în ritm accelerat. Indonezia, Rusia, Brazilia sunt doar câteva țări care au mari suprafețe de păduri și nu au reușit să elimine defrișările. De data aceasta, Rusia, China, Brazilia, SUA au toate același obiectiv și acest lucru poate produce schimbări importante.

Guvernul României nu recunoaște defrișările din țara noastră

În timp ce liderii mondiali vor să elimine defrișările, Guvernul României nici măcar nu recunoaște acest fenomen în țara noastră. Tanczos Barna, ministrul mediului, a declarat că în România nu există așa ceva și noi avem doar „tăieri ilegale”.

În România nu există asemenea defrișări și nu există transformarea definitivă a terenului forestier în teren agricol. Într-adevăr, România trebuie să lupte împotriva tăierilor ilegale, dar este o diferență uriașă între defrișarea din sudul Americii, de exemplu, unde plămânul acestei planete se transformă în teren agricol cu scop economic, și exploatarea durabilă”, a precizat ministrul instalat de UDMR, partid care domină județele care au pierdut cele mai mari suprafețe de păduri.

Ministrul Tanczos Barna consideră că defrișare e doar atunci când se taie o pădure pentru ca în locul ei să rămână teren agricol. Nu este clar cum a ajuns ministru în condițiile în care nu știe ce înseamnă defrișare de păduri.

Defrișarea este îndepărtarea permanentă a copacilor pentru a face în acel loc altceva în afară de pădure. Aceasta poate include curățarea terenului pentru agricultură, utilizarea lemnului pentru combustibil, construcții, sau zone urbane”, spune livescience.com. Circa 15% din defrișările la nivel mondial sunt făcute pentru a se construi noi clădiri în locul pădurilor, arată youmatter.world.

Astfel de exemple există în mai multe zone din România. În comuna Horea, din județul Cluj, s-au tăiat peste 30 de hectare de pădure pentru a construi o pârtie de schi, potrivit adevarul.ro. În urma defrișărilor s-a schimbat utilizarea acelui teren, trecându-se de la pădure la pârtia de schi. Deci vorbim de o defrișare. Doar că din 2010 și până azi nu s-a construit nicio pârtie de schi, iar lemnul a fost folosit de cei care l-au tăiat. Tăierea lemnului doar pentru a fi folosit în alte scopuri reprezintă tot o defrișare, potrivit definiției specialiștilor. În 2018, câțiva parlamentari UDMR voiau un proiect de lege prin care să fie permisă defrișarea dacă în acel loc se construia o pistă de schi. Investitorii nu erau obligați să planteze copaci într-o altă zonă, pentru a compensa deficitul. Deci tocmai UDMR era cel care voia să legalizeze defrișarea.

Cum sunt legalizate defrișările în România

Aceasta este și cea mai mare problemă în România: defrișarea legalizată. Dar discuția nu este despre legal sau ilegal, ci despre defrișare. Orice defrișare – legală sau ilegală – este o acțiune împotriva naturii, care pune în pericol viitorul acestei planete.

Inclusiv specialiștii din domeniu neagă fenomenul defrișărilor din România și nu condamnă aceste acțiuni care contribuie la accelerarea schimbărilor climatice și la poluarea aerului. Marian Drăgoi, directorul departamentului de Silvicultură și protecție a mediului de la facultatea de profil din cadrul Universității Suceava, consideră că 99% dintre defrișări sunt făcute legal: „Defrișarea ilegală este foarte rar întâlnită pentru că defrișare înseamnă schimbarea categoriei de folosință a terenului. De regulă, atunci când se trece din teren forestier în teren agricol sau intravilan, care înseamnă suprafață construită, asta se face în baza unei legislații foarte, foarte stricte. Foarte rar se întâmplă ca defrișările să fie ilegale. 99% dintre defrișări sunt legale”.

Și în comuna Horea a fost vorba despre o defrișare legală, adică au existat documente care au permis tăierea a 30 de hectare de pădure. Dar legal sau ilegal, tot o defrișare rămâne. O altă defrișare s-a făcut și pe litoral. 2,5 hectare din pădurea Comorova au fost tăiate, în 2021, pentru a se construi un complex rezidențial, în stațiunea Olimp. Dezvoltatorul imobiliar s-a apărat și a spus că nu e vorba de defrișare, pentru că suprafața respectivă era încadrată în documente ca fiind „terenuri intravilane libere cu destinația curți construcții”. Pentru că așa se fac defrișările în România – legal. Se schimbă încadrarea din documente și pădurile dispar peste noapte.

Apele Române, cele care ar trebui să protejeze mediul, sunt și ele complice la defrișările legalizate de statul român și, în 2021, pregătesc defrișarea unei păduri declarată rezervație naturală, pentru a construi un baraj de acumulare, arată o anchetă recorder.ro. Chiar statul român este cel care distruge rezervații naturale, dar la nivel internațional se declară împotriva defrișărilor de păduri.

Ocolul Silvic Muntenia a fost și el complice la tăierea stejarilor seculari din sudul țării și a negat că ar exista tăieri ilegale, deși jurnaliștii i-au prins în flagrant pe cei care puneau la pământ copacii. Și ancheta Ministerului Mediului a arătat numeroasele nereguli de la Ocolul Silvic Muntenia, cerând retragerea autorizației de funcționare pentru acest ocol. În tot acest timp, Garda Forestieră se face că nu vede nimic.

România este țara în care jurnaliștii ce investighează tăierea lemnului sau asociațiile care se ocupă de protejarea pădurilor riscă să fie agresate fizic de către infractorii care pun la pământ copacii. Autoritățile statului sunt foarte puțin prezente în păduri și foarte slabe în fața infractorilor. Instituțiile statului român sunt complice la multe defrișări sau chiar ele le realizează, așa cum e cazul Apelor Române. Guvernul României se angajează să elimine defrișările, în condițiile în care realizează defrișări legale.

PE ACELAȘI SUBIECT:

DISTRIBUIE ARTICOLUL!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.