Guvernul interimar Ciucă POATE să prelungească starea de alertă

După demisia surprinzătoare anunțată luni seara de Ludovic Orban, după eșecul de la alegerile parlamentare, România are un guvern interimar condus de ministrul Apărării, Nicolae Ciucă. Ce atribuții are un Guvern interimar?

Conform Constituţiei, Guvernul al cărui mandat a încetat în urma retragerii încrederii de către Parlament, îndeplineşte numai actele necesare pentru administrarea treburilor publice, până la depunerea jurământului de membrii noului Guvern (art. 110, alineat 4). Așadar, un Guvern interimar poate prelungi starea de alertă deja existentă în România întrucât aceasta ține de „administrarea treburilor publice”.

Codul administrativ, intrat în vigoare la 3 iulie 2019, vine cu completări, precizând că Guvernul interimar poate emite numai acte cu caracter individual sau normativ, necesare pentru administrarea treburilor publice, fără a promova însă politici noi. În perioada de interimat, Guvernul nu poate să emită ordonanţe sau ordonanţe de urgenţă şi nu poate iniţia proiecte de lege, mai arată Codul administrativ (art. 37).

Un Guvern cu drepturi depline îndeplineşte, conform Codului administrativ, următoarele atribuţii principale: iniţiază proiecte de lege; emite puncte de vedere asupra propunerilor legislative; asigură executarea de către autorităţile administraţiei publice a legilor şi a celorlalte acte normative date în aplicarea acestora; elaborează proiectele de lege a bugetului de stat şi a bugetului asigurărilor sociale de stat pe care le supune, separat, spre adoptare Parlamentului; asigură apărarea ordinii de drept, a liniştii publice şi siguranţei cetăţeanului, precum şi a drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor, în condiţiile prevăzute de lege; asigură integrarea României în structurile europene şi internaţionale; negociază tratatele, acordurile şi convenţiile internaţionale care angajează statul român (Ordonanţă de urgenţă nr. 57 din 3 iulie 2019 privind Codul administrativ).

La rândul său, primul-ministru cu drepturi pline reprezintă Guvernul în relaţiile acestuia cu Parlamentul, Preşedintele României, Înaltă Curte de Casaţie şi Justiţie, Curtea Constituţională, Curtea de Conturi, Consiliul Legislativ, Ministerul Public, celelalte autorităţi şi instituţii publice, partidele şi alianţele politice, sindicatele, cu alte organizaţii neguvernamentale. Totodată, premierul cu drepturi pline numeşte şi eliberează din funcţie: conducătorii organelor de specialitate din subordinea Guvernului, secretarul general şi secretarii generali adjuncţi ai Guvernului, secretarii de stat şi consilierii de stat din cadrul aparatului de lucru al Guvernului, secretarii de stat şi subsecretarii de stat, alte persoane care îndeplinesc funcţii publice, în cazurile prevăzute de lege, potrivit sursei menţionate mai sus

PE ACELAȘI SUBIECT:

DISTRIBUIE ARTICOLUL!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *