Guvernul francez a ales să activeze articolul 49.3 al Constituţiei pentru a adopta reforma pensiilor în Adunarea Naţională fără vot. Manifestaţii s-au adunat în piaţa Concorde, aproape de Adunarea Naţională, cu turnul Eiffel în plan depărtat, pentru a protesta după ce prim-ministrul francez, Elisabeth Borne, a rostit un discurs anunţând utilizarea articolului 49.3, o clauză specială din Consituţia franceză, pentru a trece proiectul de lege privind reforma pensiilor în camera inferioară a Parlamentului fără un vot al legislatorilor, la Paris, Franţa, 16 martie 2023, relatează Le Soir preluat de Rador.
„Minoritatea prezidenţială s-a prăbuşit sub ochii voştri, cu dna Borne care şi-a jucat pe deplin rolul de siguranţă şi care a ars într-un fel în timpul acestei şedinţe”, a ironizat dl Mélenchon. Potrivit lui, după acest „eşec spectaculos”, mişcarea socială are „bune şanse să aibă ultimul cuvânt”. „Suntem în faţa unui text care nu este adoptat în formele unei democraţii parlamentare”, a insistat şeful mişcării La France insoumise, în timp ce manifestaţia, la chemarea uniunii sindicale Solidaires, creştea în amploare.
„Nu va fi un vot în Adunarea Naţională pe un text care nu are deci nicio legitimitate parlamentară” şi „nu are în stradă„, a denunţat el.
El a fost „adoptat numai de Senat, dar nici de masa francezilor, nici de Adunarea Naţională, nici de sindicate, nici de adunările muncitorilor”, a adăugat fostul candidat la prezidenţiale. „Sindicatele cheamă la continuarea acţiunii şi la asta ne vom înhăma”, a arătat el. Emmanuel Macron „nu-şi poate închipui să treacă la acest punct cu forţa”, după părerea tribunului.
„Vor fi noi manifestaţii” contra reformei pensiilor, a declarat joi pentru AFP secretarul general al CFDT, Laurent Berger, denunţând un „viciu democratic” după decizia guvernului de a activa arma constituţională a art. 49.3 pentru a-şi adopta reforma.
„Evident, vor fi noi manifestaţii, pemntru că cotestarea este foarte piternică, avem deja enorm de multe reacţii din partea echipelor sindicale. Vom decide împreună într-o intersindicală”, care se va ţine joi seara la sediul CGT la Montreuil (Seine-Saint-Denis), a adăugat el.
Folosirea art. 49.3 arată „că nu există majoritate în Adunarea Naţională pentru a vota această reformă nedreaptă (…), prin asta reprezentarea naţională este conformă cu ce gândesc cetăţenii”, a spus el.
„Mobilizarea cetăţenilor sub impulsul orgnizaţiilor sondicale nu a permis preşedintelui Republicii să aibă o majoritate pentru a-i vota legea. Trecerea cu forţa prin utilizarea articolului 49.3 trebuie să capete un răspuns pe măsura acestui dispreţ faţă de popor”, a scris el într-un mesaj.
Preşedintele CFTC, Cyril Chabanier, a estimat că „dacă art. 49.3 este constituţional şi legal, nu e legitim, mai ales după ce s-a folosit deja 47-1 în Adunare şi 44-2 în Senat”. „Acumularea face să existe o negare a democraţiei sociale” a spus el.
„Art. 49.3 privind reforma pensiilor este100% negarea democraţiei”, a scris pe Twitter co-delegatul general al Solidaires, Simon Duteil.
„Utilizând 49.3, preşedintele alege să răspundă unei crize sociale printr-o slăbire a democraţiei. Este o triplă înfrângere pentru executiv: populară, morală şi politică. Unsa nu va lăsa lucrurile aşa”, a scris pe Twitter secretarul general al Unsa, Laurent Escure.
Marine Le Pen (RN) a anunţat joi că va depune o moţiune de cenzură contra guvernului după utiliazarea art. 49.3 pe textul reformei pensiilor de către Elisabeth Borne, considerând că aceasta „nu poate ramâne” la /palatul/ Matignon.
„Sperăm ca aceia care se pregăteau să voteze contra acestei reforme a pensiilor vor vota această moţiune de cezură. În ce ne priveşte, vom depune o moţiune şi vom vota toate moţiunile care vor fi depuse”, a adăugat preşedinte grupului din Adunarea Naţională, care numără 88 de deputaţi.
De trei ori candidata nefericită la alegerile prezidenţiale a estimat că utilizarea art. 49.3 „este o constatare a eşeculu total pentru Emmanuel Macron”, „un eşec personal” al preşedintelui Republicii, cât şi „o dovadă extraordinară de slăbiciune” a guvernului.
Potrivit ei, Elisabeth Borne „nu poate rămâne” la Matignon. „Trebuie să plece. A rămâne ar fi considerat o palmă în plus pentru poporul francez”, a adăugat Marine Le Pen, apreciind că situaţia este cea a unei „crize politice”.
„Noi nu ne asociem cu nicio moţiune de cenzură şi nu vom vota nicio moţiune de cenzură”, a avertizat joi Eric Ciotti, după utilizarea de către guvern a art. 49.3 pentru reforma pensiilor. „Nu vrem să adăugăm haos la haos”, a justificat şeful LR, contrazis totuşi puţin mai târziu de deputatul Aurélien Pradié, opus reformei, care a estimat că „fiecare deputat rămâne complet lier să meargă să participe la o altă moţiune de cenzură”. „Nu înlătur nicio ipoteză prin definiţie”, a adăugat deputatul de Lot.
Ministrul francez de interne, Gérald Darmanin, a declarat vineri dimineaţă la postul RTL că poliţia a făcut 310 arestări în toată Franţa, dintre care 258 la Paris, în urma incidentelor violente care au izbucnit joi seara după ce guvernul a anunţat că îşi asumă răspunderea pentru legea pensiilor, relatează Le Figaro. Pe de altă parte, un grup de aproximativ 200 de manifestanţi chemaţi de filiala regională din Ile-de-France a sindicatului CGT a împiedicat vineri dimineaţă, timp jumătate de oră, circulaţia pe centura Parisului, în timpul unei acţiuni de protest la adresa reformei pensiilor.
Manifestanţii au coborât pe calea ferată în jurul orei 7.30 la Porte de Clignancourt, au folosit fumigene şi au blocat traficul pe centura interioară, înainte de a se îndrepta în marş spre Porte de la Chapelle, obligându-i pe şoferi să meargă în urma lor în ritm de melc. Acţiunea a fost în general calmă, în ciuda unor semne de iritare din partea unor şoferi. La scurt timp după ora locală 8.00 (9.00, ora României), demonstranţii au părăsit şoseaua de centură şi au rămas pe una dintre căile de acces, iar traficul a putut fi reluat în mod normal.
Activarea articolului 49 alineatul 3 din Constituţia franceză a permis guvernului condus de Elizabeth Borne să adopte reforma pensiilor fără un vot în Adunarea Naţională, asumându-şi direct răspunderea guvernamentală. Constituţia franceză prevede însă că acum guvernul poate fi răsturnat, dacă se votează o moţiune de cenzură împotriva sa.
Opoziţia a avut termen până vineri, la ora locală 15.20 (16.20, ora României), pentru a depune o moţiune de cenzură. Grupul RN din Adunarea Naţională, prin vocea preşedintei sale Marine le Pen, a anunţat că va depune o moţiune. Însă deputaţii din grupul LIOT sunt cei care ar putea înclina balanţa pentru a scoate guvernul din joc. Moţiunea de cenzură pe care au anunţat că o vor depune ar putea aduna voturile RN şi ale stângii. Opoziţia trebuie să ajungă la un acord pentru a depune o moţiune de cenzură unică, transpartinică. Preşedintele grupului republicanilor (dreapta), Eric Ciotti, a declarat că grupul său nu va susţine o moţiune de cenzură, dar voci discordante s-au făcut deja auzite şi din grupul său.
Grupul de deputaţi centrişti „Libertés Indépendants Outre-mer et Territoires” (LIOT) a depus vineri în Adunarea Naţională o moţiune de cenzură „transpartinică” împotriva guvernului condus de Elisabeth Borne, după decizia acesteia de a folosi articolul 49.3 din Constituţie – prin care îşi asumă răspunderea guvernamentală – pentru a trece legea reformei pensiilor fără vot în parlament, informează Le Figaro. Ulterior, şi grupul parlamentar al extremei drepte (RN) a depus propria moţiune de cenzură.
Grupul RN al lui Marine Le Pen a depus, de asemenea, o moţiune de cenzură vineri, dar moţiunea LIOT, un mic grup independent fără culoare politică clară, este posibil să atragă cel mai mare număr de voturi.
Pentru a dărâma guvernul, o moţiune de cenzură ar avea nevoie de o majoritate absolută în Adunarea Naţională, adică de 287 de voturi. Acest lucru ar necesita ca aproximativ treizeci de deputaţi de dreapta (din 61) din LR, partidul tradiţional de dreapta, să voteze şi ei moţiunea de cenzură, o ipoteză care pare puţin probabilă, pentru că ei sprijină în linii mari reforma pensiilor.
La capătul unei zile decisive privind reforma pensiilor în Senat, apoi în Adunarea Naţională, guvernul a ales joi să folosească procedura cunoscută sub numele de „49.3”, prin care îşi asumă răspunderea guvernamentală pentru legea pensiilor care nemulţumeşte profund societatea franceză în special pentru că prevede creşterea vârstei de pensionare de la 62 la 64 de ani. Seara, au avut loc proteste la Paris şi în alte câteva oraşe din Franţa. Scene de haos şi violenţe au fost raportate la Paris, Lyon, Marsilia şi Nantes.
Poliţia franceză a arestat 217 persoane la ultimul protest
Poliţia franceză a arestat joi seară 217 persoane în timpul protestului de la Paris împotriva controversatei reforme a pensiilor, care a fost trecută prin parlament prin angajarea răspunderii guvernului, fără un vot final în camera inferioară a parlamentului, relatează media locale preluate vineri de DPA. France Info citează surse din poliţie care afirmă că 217 persoane au fost arestate după ce protestele au izbucnit în Place de la Concorde, în centrul Parisului, în apropierea locului de reunire a camerei inferioare a parlamentului.
Potrivit relatărilor din media, poliţia a folosit tunuri cu apă şi gaze lacrimogene pentru a dispersa protestatarii din piaţă. Între altele, demonstranţii au dat foc la paleţi din lemn şi au aruncat cu obiecte în forţele de ordine. Circa 6.000 de protestatari împotriva reformei pensiilor se aflau în piaţă când au avut loc ciocnirile cu forţele de ordine.
Joi după-amiază guvernul a decis în ultimul moment să adopte cel mai important proiect de reformă al preşedintelui Emmanuel Macron – care prevede creşterea graduală a vârstei de pensionare de la 62 la 64 de ani – şi să treacă peste camera inferioară a parlamentului, Adunarea Naţională, unde rezultatul votului era imprevizibil, informează agerpres.ro. Există un articol special în Constituţia franceză care permite acest lucru. Reforma poate fi invalidată totuşi de o moţiune de neîncredere în guvern.
Proteste au izbucnit şi în alte oraşe franceze, între care Marseille, Dijon, Nantes, Rennes, Rouen, Grenoble, Toulouse şi Nisa. Sindicatele au lansat un apel la organizarea unei noi zile naţionale de greve şi proteste joia viitoare. Milioane de persoane au ieşit deja în stradă împotriva propunerii de reformă.
Între timp, ministrul de interne Gerald Darmanin a cerut poliţiei să instituie „măsuri sporite de protecţie” pentru membrii parlamentului în contextul protestelor în desfăşurare.
Parlamentarii sunt expuşi la ameninţări, insulte şi deteriorarea proprietăţii, a afirmat ministrul într-o scrisoare trimisă prefectului poliţiei din Paris, prefectului poliţiei din Bouches-du-Rhône, directorului poliţiei naţionale şi şefului jandarmeriei naţionale, relatează France Info.
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google