Guvernul a adoptat joi seara proiectul bugetului de stat și bugetul asigurărilor sociale pentru 2026, care urmează să fie transmis astăzi Parlamentului pentru dezbatere și aprobare. Documentele au fost însoțite de o serie de acte normative necesare pentru pregătirea și implementarea bugetului, dar și de declarații incisive ale premierului Ilie Bolojan care reflectă tensiunile din coaliția de guvernare.
Potrivit premierului Bolojan, bugetul pentru 2026 reprezintă „primul pas important pentru reintrarea României pe traiectoria reducerii deficitului”, după derapajul înregistrat în anii anteriori. Contextul economic în care a fost construit bugetul este marcat de volatilitate accentuată: fluctuații semnificative ale dobânzilor și creșterea accelerată a prețurilor la combustibil, determinată în parte de conflictul din Orientul Mijlociu. Executivul a adoptat, de asemenea, o ordonanță privind simplificarea procedurilor administrative care vizează autorizarea investițiilor mari, procedurile de mediu și avizele de securitate la incendiu. Aceste reforme includ ridicarea pragului pentru analiza investițiilor străine de la 2 milioane de euro la 5 milioane de euro, reducerea domeniilor sensibile care necesită avizare și accelerarea procedurilor prin eliminarea unui aviz suplimentar. Reducerea termenelor de avizare în procedurile de mediu va scurta perioada necesară cu aproximativ 40 de zile, de la circa 125 de zile la aproximativ 85 de zile.
Printre deciziile adoptate se numără majorarea salariului minim brut pe țară cu 6,8%, de la 1 iulie 2026, ajungând la 4.325 lei. Executivul a aprobat, de asemenea, prelungirea și majorarea schemei de ajutor de stat pentru transportatori, destinată compensării creșterii accizei la motorină. Compensarea a fost crescută de la 0,65 bani la 0,85 bani, iar schema va fi revizuită la fiecare trei luni pentru a ține cont de evoluțiile pieței combustibililor.
Premierul Bolojan a exercitat presiune directă asupra Ministerului Muncii cu privire la implementarea salarizării unice, un angajament inclus în Planul Național de Redresare și Reziliență. „Este angajament în PNRR. Sunt convins că la Ministerul Muncii se lucrează pentru ca, până în vară, să avem pachetul de salarizare unică,” a declarat Bolojan. Acesta a subliniat necesitatea unui sistem serios și durabil: „Dacă ar fi să fac niște aprecieri a ceea ce s-a întâmplat în ultimii 20 de ani, pot spune că s-au făcut modificări și nu au rezistat. Trebuie să gândim un sistem care să intre în timp, să nu mai fie diferențele de salarizare, unii și-au inclus sporurile în salarii. Trebuie făcut la modul serios pentru a așeza structura de cheltuieli a statului.”
Ministrul Finanțelor Alexandru Nazare a completat cu informații despre declarația unică, care va aduce venituri suplimentare la bugetul de stat. „Autoritățile locale primesc 7 miliarde în plus. Este aproape 20% din surplus. Este cea mai bună metodă ca să echilibram lucrurile,” a precizat Nazare.
Bugetul a stârnit nemulțumiri în rândul PSD, care a cerut mai mulți bani pentru anumite domenii. Bolojan a răspuns dur: „Nu am face decât să repetam greșeala de anii trecuți.” Premierul a mai declarat, într-un ton provocator, că dacă PSD nu este mulțumit, poate iniția moțiuni de cenzură: „Să inițieze moțiuni de cenzură!”Tensiunile s-au manifestat și în legătură cu alocările bugetare. Critici au apărut cu privire la majorarea bugetului SRI în timp ce se reduc alocări pentru Educație și Sănătate. Bolojan a apărat această decizie, calificând abordarea critică ca fiind „simplistă și strict contabilă”.
Guvernul încearcă să reducă deficitul fără a diminua investi ții publice, mai ales în contextul finaliz ării proiectelor finanțate prin PNRR. „Acest an este un an de final de perioadă de absorbție. PNRR se închide pentru toate țările europene la sfârșitul lunii august și, practic, anul acesta bugetele de investiții vor fi mai mari decât anul trecut,” a spus Bolojan.Bugetul include resurse pentru cofinanțarea proiectelor locale și pentru finalizarea proiectelor europene, astfel încât România să nu piardă fonduri. „Proiectele autorităților locale sunt susținute prin cofinanțări importante, în așa fel încât proiectele din PNRR să poată fi finalizate și să nu pierdem bani,” a declarat premierul.
Una dintre direcțiile importante ale reformei administrative este reducerea cheltuielilor de funcționare ale statului. „Avem o reducere prevăzută de aproximativ 10% în administrația din România, atât în administrația centrală cât și în cea locală. Va fi o provocare în perioada următoare să reducem aceste cheltuieli,” a afirmat Bolojan.Economiile rezultate vor fi redirecționate către servicii publice esențiale și investiții. „Prin reducerea cheltuielilor de bază și prin redistribuirea de personal acolo unde este supradimensionat, sumele eliberate trebuie direcționate către servicii de bază, cum sunt educația și sănătatea, sau către zona de investiții,” a explicat premierul.
Bolojan a susținut că structura bugetului este construită pe prognoze prudente și urmărește stabilitatea economică. „Acest buget, având predicții moderate atât din punctul de vedere al creșterii economice, cât și al reducerii inflației, asigură un sistem în care avem predictibilitate în zona economică,” a spus el.Premierul a concluzionat cu o viziune asupra relansării economice: „Prin pachetul de relansare și prin simplificarea administrativă putem crea condiții pentru ca economia României să fie reaşezată pe baze economice cât mai corecte, astfel încât în anii următori să putem avea creștere și condiții mai bune pentru România.”Bugetul pentru 2026 reflectă o strategie de echilibru între consolidarea fiscală și investiții în dezvoltare, dar și tensiuni politice interne în coaliția de guvernare, care vor trebui gestionate în perioada următoare.
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google