GROAZĂ Rusia va RECUNOAȘTE independența Republicilor Donețk si Lugansk! Ucraina a cerut reuniune de urgenţă a Consiliului de Securitate al ONU

Preşedintele rus Vladimir Putin va recunoaşte independenţa regiunilor separatiste din estul Ucrainei, relatează luni AFP. „Un decret în acest sens va fi semnat în scurt timp’‘, a indicat preşedinţia rusă. Şeful statului rus urmează să facă un anunţ pe acest subiect luni seară. Pe de altă parte, şeful diplomaţiei europene Josep Borell a anunţat că Uniunea Europeană este gata să activeze sancţiunile dacă Moscova decide să recunoască independenţa regiunilor separatiste din estul Ucrainei. De partea sa, cancelarul german Olaf Scholz a spus că recunoaşterea regiunilor separatiste din estul Ucrainei de către Rusia ar însemna „o ruptură unilaterală” a Acordurilor de la Minsk din 2015.

Liderii celor două teritorii separatiste din estul Ucrainei l-au îndemnat luni pe preşedintele rus Vladimir Putin să recunoască independenţa acestor teritorii şi să pună în funcţiune o „cooperare în materie de apărare”. Aceste apeluri, coordonate şi difuzate la televiziunea rusă, au fost lansate de liderii „Republicii Populare Doneţk” şi „Republicii Populare Lugansk”, Denis Puşilin şi Leonid Pasetcinik.

Liderul autoproclamatei Republici Populare Donețk, Denis Pușilin, i-a cerut președintelui rus Vladimir Putin să recunoască independența Donețkului. Același apel l-a făcut și șeful autoproclamatei Republici Populare Lugansk, Leonid Pasechnik, informează TASS.

Pentru a determina personalitatea juridică internațională și, în consecință, posibilitatea unei opoziții cu drepturi depline față de agresiunea militară a autorităților ucrainene, pentru a preveni victimele în rândul civililor, distrugerea infrastructurii și a fondului de locuințe, în numele popor întreg al Republicii Populare Donețk, vă cerem să recunoașteți Republica Populară Donețk ca stat juridic și social independent, democratic”, a spus Pușilin la postul de televiziune Rusia-24. „Dragă Vladimir Vladimirovici, pentru a preveni moartea în masă a locuitorilor republicii vă rog să recunoașteți suveranitatea și independența Republicii Populare Lugansk”, a mai spus Pasechnik la emisiunea Rossiya-24.

Pușilin și Pasechnik au mai cerut conducerii ruse să ia în considerare posibilitatea încheierii de tratate de prietenie și cooperare cu regiunile lor, inclusiv cooperare în sfera apărării. Pe 17 februarie, la Donețk și Lugansk, au început să declare agravarea situației din regiune și intensificarea bombardamentelor. Pe 18 februarie, Pushilin și Pasechnik au anunțat evacuarea copiilor, femeilor și bătrânilor în Rusia, iar apoi mobilizarea bărbaților cu vârste cuprinse între 18 și 55 de ani.

În ianuarie, un grup de deputați ai Partidului Comunist al Federației Ruse a înaintat Dumei de Stat un proiect de recurs al Camerei către Putin cu un apel de recunoaștere a autoproclamatelor republici din Donbass. La început, Kremlinul și Piața Smolenskaya au subliniat că această recunoaștere este contrară acordurilor de la Minsk. Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a convocat o ședință a Consiliului Național de Securitate și Apărare.

În legătură cu declarațiile făcute la o ședință a Consiliului de Securitate al Federației Ruse, el a purtat consultări urgente cu Macron și Scholz și a convocat Consiliul Național de Securitate și Apărare”, se arată în comunicat.

Decizia vine în contextul în care Rusia recunoaște independența celor două regiuni. Preşedintele rus Vladimir Putin va recunoaşte independenţa regiunilor separatiste din estul Ucrainei, informează AFP. Ministrul ucrainean de Externe, Dmytro Kuleba, a cerut măsuri imediate pentru reducerea tensiunilor, în contextul în care preşedintele rus, Vladimir Putin, pregăteşte recunoaşterea independenţei regiunilor separatiste Doneţk şi Lugansk, ceea ce, potrivit SUA, ar fi lezarea suveranităţii Ucrainei.

Nu doar Ucraina, ci întreaga lume urmăreşte atent acum acţiunile Rusiei în sensul recunoaşterii aşa-numitor republici populare Lugansk şi Doneţk. Toată lumea îşi dă seama de consecinţe. Sunt multe emoţii, dar exact acum trebuie să ne concentrăm pe eforturile de reducere a tensiunilor. Nu invers”, a declarat Dmytro Kuleba, prin Twitter.

Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, a anunţat că va decide luni dacă va recunoaşte independenţa regiunilor separatiste ucrainene Lugansk şi Doneţk, în contextul tensiunilor cu Ucraina şi cu NATO. „Dragi colegi, am auzit opiniile dumneavoastră. Decizia va fi luată astăzi. Vreau să vă mulţumesc pentru participarea la această reuniune”, a declarat Vladimir Putin, potrivit agenţiei RIA Novosti, după şedinţa Consiliului pentru Securitate Naţională. O eventuală decizie de recunoaştere a independenţei autoproclamatelor republici Doneţk şi Lugansk riscă să genereze întreruperea dialogului Rusiei cu Statele Unite, NATO şi Uniunea Europeană.

O astfel de hotărâre nu ar fi doar o respingere totală a Acordului Minsk, despre care colegul meu rus a vorbit mult timp, ci, de fapt, ar fi o respingere a suveranităţii Ucrainei, a integrităţii teritoriale a ţării în frontierele recunoscute internaţional”, a afirmat Michael Carpenter, ambasadorul SUA la Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE), conform unui comunicat.

Statele Unite, Marea Britanie şi Uniunea Europeană au ameninţat că vor impune sancţiuni masive împotriva Rusiei în cazul unui atac asupra Ucrainei.

Ucraina a cerut o reuniune de urgenţă a Consiliului de Securitate al ONU

Ucraina a cerut luni o reuniune „imediată” a Consiliului de Securitate al ONU, în contextul ameninţării unei invazii ruse. Consiliul de securitate de la Kremlin a votat luni pentru recunoașterea independenței republicilor separatiste din Donbas.

La solicitarea preşedintelui Volodimir Zelenski, cer oficial consultări imediate ale membrilor Consiliului de Securitate al ONU în numele articolului 6 al memorandumurilor de la Budapesta”, a postat pe Twitter ministrul ucrainean al afacerilor externe, Dmitro Kuleba.

Cererea se bazează pe un acord din 1994 care garantează integritatea şi securitatea fostei republici sovietice în schimbul renunţării la armele nucleare moştenite de la fosta URSS. Scopul reuniunii ar fi discutarea paşilor practici pentru a garanta securitatea ţării sale şi dezescaladarea tensiunilor cu Rusia, potrivit Reuters.

Rusia este membru permanent al Consiliului de Securitate al ONU. Preşedintele rus Vladimir Putin a anunţat că va decide în cursul zilei de luni dacă va recunoaşte independenţa celor două teritorii separatiste din estul Ucrainei, Doneţk şi Lugansk. Consiliul de securitate de la Kremlin a votat pentru recunoașterea independenței republicilor separatiste din Donbas. Decizia a fost luată cu 10 voturi din 13, potrivit agenției Ria Novosti.

Germania condamnă intenţia Rusiei de recunoaştere a regiunilor separatiste Doneţk şi Lugansk

Guvernul Germaniei a condamnat, luni seară, după conversaţia cancelarului Olaf Scholz cu preşedintele Vladimir Putin, intenţia Rusiei de a recunoaşte independenţa regiunilor separatiste ucrainene Doneţk şi Lugansk.

Cancelarul Olaf Scholz a discutat prin telefon, luni după-amiază, cu preşedintele Rusiei, Vladimir Putin. Discuţiile s-au concentrat pe actuala situaţie din Ucraina şi din jurul Ucrainei şi pe prezenţa trupelor ruse la frontiera ruso-ucraineană şi la frontiera belaruso-ucraineană. Preşedintele Putin l-a informat pe cancelarul Germaniei despre reuniunea Consiliului Naţional rus pentru Securitate Naţională”, anunţă Guvernul de la Berlin, conform unui comunicat postat pe site-ul propriu.

„Cancelarul Germaniei a condamnat planurile Rusiei de recunoaştere a aşa-numitelor republici populare Doneţk şi Lugansk. Un astfel de pas ar intra în contradicţie flagrantă cu Acordul Minsk, care prevede soluţionarea pe cale paşnică a conflictului din estul Ucrainei şi ar fi o încălcare a Acordului de către Rusia”, precizează Guvernul Germaniei.

Cancelarul Germaniei i-a cerut preşedintelui Rusiei să ia măsuri în sensul reducerii tensiunilor şi să retragă trupele de la frontierele Ucrainei”, a subliniat Guvernul de la Berlin.

Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, a anunţat că va decide luni dacă va recunoaşte independenţa regiunilor separatiste ucrainene Lugansk şi Doneţk, în contextul tensiunilor cu Ucraina şi cu NATO.

„O astfel de hotărâre nu ar fi doar o respingere totală a Acordului Minsk, despre care colegul meu rus a vorbit mult timp, ci, de fapt, ar fi o respingere a suveranităţii Ucrainei, a integrităţii teritoriale a ţării în frontierele recunoscute internaţional”, a afirmat Michael Carpenter, ambasadorul SUA la Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE).

Statele Unite, Marea Britanie şi Uniunea Europeană au ameninţat că vor impune sancţiuni masive împotriva Rusiei în cazul unui atac asupra Ucrainei.

Multiple explozii în Donețk înaintea deciziei lui Putin. Moscova susține că a ucis cinci „sabotori” și a distrus două vehicule de luptă de infanterie venite din Ucraina. Un proiectil a distrus complet un punct de serviciu al gărzilor de frontieră

Mai multe explozii au fost auzite în jurul orei 16:15 GMT (18:15, ora României) în centrul oraşului Doneţk, care este condus de separatiştii pro-ruşi din estul Ucrainei, a declarat un martor pentru Reuters. Natura exploziilor rămâne să fie stabilită.

Preşedintele rus, Vladimir Putin, a declarat, luni, în cadrul reuniunii extraordinare a Consiliului de Securitate, că este dispus să discute despre o posibilă recunoaştere a republicilor autoproclamate, Republica Populară Doneţk şi Republica Populară Lugansk, după ce Statele Unite au declarat că o astfel de acţiune ar constitui o încălcare a unui acord de pace cu teritoriile respective. Un astfel de pas ar duce, de asemenea, la intensificarea confruntării Rusiei atât cu Occidentul, cât şi cu Ucraina.

Militarii și polițiștii de frontieră au împiedicat încălcarea frontierei de stat a Rusiei de către un grup de „sabotaj” și recunoaștere de pe teritoriul Ucrainei. Cinci „infractori” au fost „distruși” (n.r. uciși), informează serviciul de presă al Districtului Militar de Sud din Federația Rusă, relatează agenția TASS.

În data de 21 februarie 2022, în jurul orei 06:00, ora Moscovei, în zona așezării Mityakinskaya, Regiunea Rostov, pe tronsonul graniței de stat a Federației Ruse cu Republica Ucraina, Detașamentul de frontieră FSB a detectat pătrunderea unui grup de sabotaj și recunoaștere”, a spus serviciul de presă. „În urma ciocnirii, cinci violatori ai frontierei Federației Ruse din grupul de sabotaj și recunoaștere au fost distruși”, a subliniat sursa citată.

Două vehicule de luptă de infanterie (IFV) ale Forțelor Armate ale Ucrainei au intrat pe teritoriul Rusiei pentru evacuarea de urgență a unui grup de „sabotaj ucrainean”, ambele vehicule fiind distruse de focul armelor antitanc rusești. „În timpul ciocnirii pentru evacuarea de urgență a unui grup de sabotaj de pe teritoriul Ucrainei prin granița de stat cu Federația Rusă, au intrat două vehicule de luptă de infanterie ale Forțelor Armate ale Ucrainei”, se arată în comunicat. Militarii Federației Ruse și trupele de frontieră ale FSB al Rusiei nu au fost răniți.

Serviciul de securitate rus FSB a declarat luni că un obuz tras de pe teritoriul ucrainean a distrus complet un post de pază de frontieră din regiunea rusă Rostov, dar nu a provocat victime, scrie Reuters.

„La ora 09:50 (06:50 GMT), un proiectil neidentificat tras de pe teritoriul ucrainean a distrus complet un punct de serviciu al gărzilor de frontieră FSB din regiunea Rostov, situat la aproximativ 150 de metri de granița ruso-ucraineană”, a precizat FSB într-un comunicat. „Nu există victime. Acolo lucrează savanți”.

Agenția de știri RIA a distribuit imagini video publicate de FSB, care arată că o mică anexă a fost afectată. Imaginile nu au arătat proiectilul. Ucraina a declarat că nu a bombardat teritoriul rusesc. Armata sa a acuzat anterior Rusia că a falsificat imagini ale obuzelor pentru a face să pară că sunt ucrainene și a declarat că mercenari au sosit în estul Ucrainei, controlat de separatiști, pentru a organiza provocări în colaborare cu forțele speciale rusești.

Bombardamentele de peste linia care separă forțele guvernamentale ucrainene și separatiștii pro-ruși din estul Ucrainei s-au intensificat începând de joia trecută.

Kievul susține că nu a atacat și acuză Moscova de dezinformare

Ministrul de Externe al Ucrainei, Dmytro Kuleba, neagă categoric „dezinformarea” Federației Ruse despre presupusul atac de la Rostov. Oficialul neagă categoric „dezinformarea” Federației Ruse despre presupusul atac, informează Ukrinform. De asemenea, Ministerul Afacerilor Interne al Ucrainei a respins declarația FSB al Federației Ruse cu privire la bombardarea punctului de trecere a frontierei ruse din regiunea Rostov.

„Refuz categoric dezinformarea rusă. Ucraina nu a atacat Doneţk, Lugansk, nu a trimis sabotori sau transportoare blindate peste graniţă, nu a tras pe teritoriul Rusiei sau puncte de control de la graniţă, nu a comis sabotaje”, a spus Kuleba  pe Twitter. El a adăugat că Ucraina nu plănuiește astfel de acțiuni. „Cer ca Rusia să oprească imediat fabrica falsă de informații”, a îndemnat Kuleba.

După cum s-a raportat, pe 21 februarie, presa rusă a raportat o informație conform căreia două vehicule de luptă ale infanteriei ucrainene au intrat pe teritoriul Federației Ruse și că un grup de „sabotori ucraineni” a mai intrat acolo. Potrivit informațiilor, „cinci sabotori ucraineni ar fi fost distruși” și două mașini au fost „doborâte”.

Posibile semne ale începerii operațiunii „false flag”. Infrastructura critică din Donețk și Lugansk, aruncată în aer

Mai multe noduri de infrastructură critică din Donbas, estul Ucrainei, au fost distruse după ce au avut loc o serie de explozii. Serviciile secrete ucrainene spun că exploziile ar fi fost provocate chiar de separatiști, care la rândul lor spun că acestea au fost distruse după ce au fost bombardate de forțele militare ucrainene. În urmă cu câteva zile, oficialii americani și ucraineni avertizau că serviciile speicale ruse au plantat explozibil la obiective de infrastructură critică, pentru a avea un pretext al invaziei în Ucraina. Locuitorii din Luganks au rămas, luni, fără curent, căldura și apă după o serie de expoziții la o termocentrala și la stația de filtrare a apei. Și în Donețk locuitorii au rămas fără apă potabilă, după o alta explozie la stația de epurare a apei.

Liderul autoproclamat al Republicii Lugansk a declarat stare de urgență în energie. Acesta a cerut ajutorul militar și financiar al Federației Ruse. Totul în contextul în care, săptămâna trecută, președintele SUA Joe Biden avertiza în legătură cu o posibilă operațiune flase flag, din estul separatist, prin care Rusia va putea invoca motive pentru invadarea Ucrainei. De asemenea, serviciile ucrainene spuneau în urmă cu câteva zile că Rusia a minat principalele puncte de infrastructură din Donețk. 

Serviciul de informații militare al Ucrainei are informații cu privire la minarea unui număr de obiective de infrastructură socială în Donețk de către serviciile speciale ruse pentru a le arunca în aer”, se arata în mesajul transmis pe pagina de Twitter în engleză a spionajului militar ucrainean.

Putin a convocat Consiliul Securității Rusiei

Preşedintele Vladimir Putin va prezida luni o reuniune a Consiliului Securităţii Rusiei, a anunţat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, citat de agenţia oficială rusă TASS. Reuniunea intervine pe fondul îngrijorărilor legate de criza din Ucraina, comentează agenţia de presă germană dpa. „În scurt timp, chiar în 10-15 minute, preşedintele Putin va reuni Consiliul Securităţii Rusiei”, a afirmat Peskov, indicând că aceasta este o reuniune „extinsă” şi nu una din cele obişnuite pe care le convoacă şeful statului de obicei cu membrii permanenţi ai acestui organism.

El a spus că se aşteaptă ca preşedintele Putin să susţină un discurs în cadrul Consiliului Securităţii Rusiei, mecanism ce reuneşte principalii factori de decizie ruşi, în special şefii armatei şi serviciilor de informaţii. Este posibil ca şi alţi membri ai Consiliului să prezinte rapoarte, a indicat purtătorul de cuvânt. La insistenţa jurnaliştilor, Peskov a spus că aceasta „nu este o reuniune obişnuită” a Consiliului Securităţii, evitând să precizeze tema întrunirii. „De asemenea, preşedintele are programate astăzi (luni – n.r.) câteva convorbiri telefonice internaţionale”, a spus Peskov, promiţând să vină cu detalii pe parcursul zilei, potrivit Interfax. Referitor la situaţia din Donbas, Peskov a calificat situaţia din zona de conflict ca fiind „extrem tensionată”, conform dpa. „Până acum nu vedem semne de detensionare”, a adăugat el.

De mai multe săptămâni, Occidentul şi Kievul acuză Rusia de concentrarea a zeci de mii de soldaţi şi a unui număr mare de echipamente militare în apropierea frontierei ucrainene. Vineri, preşedintele rus a acuzat Kievul de discriminarea minorităţii rusofone din Ucraina, iar la scurt timp liderii autoproclamatelor republici „populare” Lugansk şi Doneţk au anunţat evacuarea populaţiei civile în Rusia, pe motiv că armata ucraineană ar pregăti o ofensivă pentru recucerirea teritoriului controlat de separatişti, potrivit mass-media de la Kiev. Responsabili ucraineni au negat orice fel de ofensivă în Donbas. Observatorii internaţionali care monitorizează situaţia din zona de conflict au informat cu privire la o înmulţire masivă a încălcării armistiţiului în Donbas, potrivit dpa.

Kremlinul a apreciat luni ca „prematur” să se vorbească despre un summit între preşedinţii Vladimir Putin şi Joe Biden, anunţat de Franţa pentru dezamorsarea crizei ruso-occidentale în legătură cu Ucraina şi pericolul unei invazii ruse, transmite AFP.

Există o înţelegere privind necesitatea de a continua dialogul la nivel de miniştri (de externe). A vorbi despre planuri concrete de organizare de summituri este prematur”, a declarat pentru presă purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.

Puţin mai devreme, şeful diplomaţiei ucrainene, Dmitro Kuleba, salutase, la Bruxelles, organizarea unui summit între preşedintele american Joe Biden şi cel rus Vladimir Putin, sperând într-un acord privind retragerea trupelor ruse de la frontierele ţării sale.

Noi credem că orice efort vizând o soluţie diplomatică merită să fie încercat (…) Sperăm că cei doi preşedinţi vor ieşi din sală cu un acord privind retragerea forţelor ruse din Ucraina”, a declarat Kuleba la sosirea la o reuniune cu omologii săi din Uniunea Europeană.

La rândul său, secretarul pentru afaceri europene al Franţei, Clément Beaune, a afirmat luni că Parisul întrevede o „speranţă diplomatică” în criza ucraineană după acordul de principiu al preşedinţilor Putin şi Biden de a se întâlni.

Există o realitate de teren, o tensiune pe teren cu o prezenţă militară rusă ce rămâne extrem de puternică la porţile Ucrainei, cu o întreagă serie de încălcări pe parcursul weekendului ale încetării focului în Donbas pe linia frontului, şi, în acelaşi timp, o speranţă diplomatică care a fost reconstruită”, a declarat Clément Beaune la postul LCI.

Potrivit AFP, Vladimir Putin şi Joe Biden au acceptat să se întâlnească în cadrul unui summit propus de omologul lor francez Emmanuel Macron, cu condiţia ca între timp să nu aibă loc o invazie în Ucraina, un anunţ surpriză ce a intervenit în timp ce un război era dat ca iminent. Casa Albă a confirmat că președintele Joe Biden a fost de acord „în principiu” să aibă o întâlnire bilaterală cu omologul său rus.

Trebuie să rămânem „extrem de prudenţi”, a prevenit totuşi Clément Beaune. Dar, „dacă există încă o şansă de evitare a războiului, de a evita conflagraţia, de a construi o soluţie politică, diplomatică, trebuie profitat de ea”, a adăugat responsabilul francez.

Summitul SUA-Rusia ar putea fi pregătit de secretarul de stat Antony Blinken și de omologul său rus, Serghei Lavrov, cu ocazia întâlnirii pe care aceștia o vor avea joi, 24 februarie. 

SUA: Rusia și-a făcut o listă neagră cu ucraineni pe care să-i asasineze

Statele Unite au avertizat ONU că au informații credibile cu privire la existența unei „liste negre” a Rusiei care conține numele mai multor ucraineni care ar urma să fie asasinați în cazul unei invazii a Ucrainei. Ambasadoarea americană la ONU, Bathsheba Nell Crocker, i-a scris lui Michelle Bachelet, Înaltul Comisar al ONU pentru Drepturile Omului, subliniind detaliile despre „informaţii tulburătoare” colectate de SUA.

Suntem profund îngrijoraţi în legătură cu continuarea abuzurilor în materie de drepturi ale omului de către Rusia în părţi din Ucraina pe care deja le ocupă şi avem toate motivele să credem că aceste preocupări se vor multiplica în urma unei noi ofensive militare”, se arată în scrisoarea oficială.

În documentul citat se afirmă că Rusia plănuieşte asasinate ţintite, răpiri, detenţii nejustificate şi utilizarea torturii, vizându-i pe cei care se opun acţiunilor ruseşti, inclusiv disidenţi ruşi şi bieloruşi în exil în Ucraina, jurnalişti şi activişti anticorupţie, precum şi populaţii vulnerabile.

Mai exact, avem informaţii credibile ce indică faptul că forţele ruse alcătuiesc liste cu ucraineni identificaţi pentru a fi ucişi sau trimişi în lagăre în urma unei ocupaţii militare”, potrivit acestei scrisori citate de agenţia germană de presă.

Statele Unite au avertizat de asemenea că ele cred că forţele ruse vor folosi măsuri letale de dispersare a protestelor paşnice sau pentru a contracara ceea ce ele vor percepe drept rezistenţă din partea civililor. SUA nu şi-au dezvăluit sursele de informaţii, scrie DPA. Mai multe noi desfăşurări pe teren de trupe şi vehicule blindate au loc pe teritoriul Rusiei în apropierea graniţei cu Ucraina, potrivit imaginilor prin satelit. Casa Albă a confirmat că preşedintele Joe Biden a fost de acord „în principiu” să se întâlnească cu Putin, cu o singură condiţie: ca Rusia să nu invadeze între timp Ucraina. Președintele Franței, Emmanuel Macron, le-a propus lui Vladimir Putin și lui Joe Biden, cu care a vorbit  duminică la telefon, să aibă o întâlnire directă, iar liderii rus și american au fost de acord în principiu cu acest summit.

O invazie rusă în Ucraina ar încerca să „zdrobească” în mod violent poporul ucrainean, a declarat luni consilierul pentru securitate naţională al Casei Albe, Jake Sullivan. Dacă Rusia invadează Ucraina, „acesta va fi un război dus contra poporului ucrainean pentru a-l reprima, a-l zdrobi, a-l răni”, a subliniat Sullivan pentru postul de televiziune american NBC, potrivit AFP.

O operaţiune militară rusă ar fi, astfel, „brutală în mod particular şi ar costa vieţi de ucraineni şi de ruşi, fie ei civili sau militari”, a adăugat demnitarul american.

Statele Unite au avertizat deja ONU cu privire la existenţa unei liste negre, elaborată de Moscova, cu ucraineni care ar urma să fie eliminaţi în cazul unei invazii ruse, potrivit unei scrisori oficiale consultate duminică de AFP.. Washingtonul dispune de „informaţii credibile care indică faptul că forţele ruse stabilesc liste cu ucraineni de ucis sau de trimis în lagăre în caz de ocupare militară” a Ucrainei, arată respectiva scrisoare adresată Înaltului Comisar al ONU pentru drepturile omului, Michelle Bachelet.

O reprezentantă a Departamentului de Stat al SUA subliniază în scrisoare că o invazie rusă în Ucraina ar putea duce la abuzuri precum răpiri de persoane sau cazuri de tortură, ţintele fiind disidenţii politici. Moscova neagă că intenţionează să atace Ucraina, dar la rândul său cere garanţii că această ţară nu va adera niciodată la NATO şi că puterile occidentale îşi vor retrage forţele din Europa de Est până la poziţiile din 1997, solicitare însă respinsă de SUA şi aliaţii lor.

Șeful spionajului extern rus: Occidentul vrea ca Ucraina să atace

Şeful Serviciului de Informaţii Externe al Rusiei, Serghei Narîşkin, a declarat luni că susţine propunerea privind recunoaşterea independenţei teritoriilor separatiste din estul Ucrainei, informează TASS.

Susţin propunerea privind recunoaşterea independenţei” Republicii Populare Doneţk şi Republicii Populare Lugansk, a declarat Narîşkin în timpul reuniunii Consiliului de Securitate rus care s-a desfăşurat luni la Kremlin.

Narîşkin a adăugat că acuzaţiile occidentale potrivit cărora Rusia plănuieşte să atace Ucraina sunt propagandă de război pusă la cale de Departamentul de Stat al SUA, relatează Reuters. Acesta i-a mai spus preşedintelui rus Vladimir Putin că acuzaţii occidentului sunt menite să provoace Ucraina să treacă la acţiuni militare. Preşedintele rus Vladimir Putin a declarat că va decide luni dacă Rusia va recunoaşte independenţa celor două teritorii separatiste din estul Ucraina, o decizie care riscă să pună capăt procesului de pace în acest conflict, informează AFP.

Am ascultat opiniile noastre, decizia va fi luată astăzi”, a declarat Vladimir Putin în faţa membrilor Consiliului de Securitate rus, la finalul unei reuniuni retransmise de televiziunea rusă şi care a avut loc la începutul după-amiezii.

Liderii celor două teritorii separatiste din estul Ucrainei l-au îndemnat luni pe preşedintele rus Vladimir Putin să recunoască independenţa acestor teritorii şi să pună în funcţiune o „cooperare în materie de apărare”. Aceste apeluri, coordonate şi difuzate la televiziunea rusă, au fost lansate de liderii „Republicii Populare Doneţk” şi „Republicii Populare Lugansk”, Denis Puşilin şi Leonid Pasecinik.

În timpul reuniunii Consiliului de Securitate rus, preşedintele Dumei de Stat, Viaceslav Volodin, a declarat că şi camera inferioară a Parlamentului Federaţiei Ruse îl roagă pe liderul rus să aprobe cererea ei pentru recunoaşterea independenţei celor două republici. Marţea trecută, deputaţii ruşi au votat la rândul lor un apel către preşedintele Vladimir Putin pentru ca Rusia să recunoască independenţa teritoriilor separatiste.

La rândul său, şeful Comisiei Dumei de Stat pentru Comunitatea Statelor Independente (CSI), integrare eurasiatică şi relaţiile cu concetăţenii ruşi, Leonid Kalaşnikov, a opinat că Vladimir Putin va decide să recunoască independenţa celor două republici. „Cred că decizia (preşedintelui) va fi să recunoască Republica Populară Doneţk şi Republica Populară Lugansk. Nu văd altă variantă, în condiţiile în care nu doar Duma (de Stat), ci şi toţi cei care au fost astăzi la reuniunea Consiliului de Securitate, practic toţi, au susţinut această cale, această foaie de parcurs„, a spus Kalaşnikov.

Ucraina, lovită pe toate fronturile: Avertisment de noi atacuri cibernetice primit de autoritățile de la Kiev, acuzațiile curg către Rusia

Autorităţile ucrainene au anunţat că au identificat avertismente online potrivit cărora hackerii pregătesc, marţi, noi atacuri asupra agenţiilor guvernamentale, băncilor şi sectorului de apărare, informează Reuters. Ucraina a fost ţint unei serii de atacuri cibernetice în ultimele săptămâni, pentru care guvernul ucrainean a învinovăţit Rusia. Moscova, care este angrenată într-un conflict tot mai intens cu Occidentul din cauza Ucrainei, a negat orice implicare în respectivele atacuri.

Agenţia ucraineană guvernamentală de securitate cibernetică CERT-UA a comunicat, luni, că a interceptat avertismente pe un forum destinat hackerilor. Un mesaj „se referea la închirierea de servere pentru a organiza noi atacuri asupra site-urilor web din sectorul public, sectorul bancar şi sectorul de apărare”, se arată în comunicatul agenţiei.

Ucraina a acuzat Rusia, săptămâna trecută, că a organizat atacul cibernetic care a închis site-ul Ministerului Apărării şi a afectat activităţile a două bănci de stat. Atacurile online şi avertismentele cu privire la potenţialele atacuri cibernetice vin în contextul în care statele occidentale acuză Rusia că plănuieşte o invazie a Ucrainei, statul vecin. Moscova dezminte orice plan de invazie, însă a solicitat garanţii de securitate, precum şi promisiunea că Ucraina nu va adera la NATO. Ucraina a acuzat anterior Rusia că a lansat atacuri cibernetice pentru a crea panică şi a doborî sistemul său financiar.

PE ACELAȘI SUBIECT:

DISTRIBUIE ARTICOLUL!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *