Site icon TOMIS NEWS

Greenpeace susține că a observat o potențială deversare de petrol în perimetrul Neptun Deep, pe o suprafață „cât 6.300 de terenuri de fotbal”

Deversare petrol Neptun Deep

Greenpeace România trage un semnal de alarmă privind sănătatea ecosistemului Mării Negre și iresponsabilitatea companiilor OMV Petrom și Romgaz, titularele proiectului Neptun Deep. Pe 10 martie 2026, imagini realizate de sateliți au surprins o deversare de fluide în perimetrul Domino, o zonă de mare adâncime unde se desfășoară forajele offshore. Pata de poluare s-a întins pe o lungime de aproximativ 100 de kilometri și a acoperit o suprafață de 45 km², echivalentul a 6.300 de terenuri de fotbal.

”Pata de poluare s-a întins pe o lungime de aproximativ 100 de kilometri și a acoperit o suprafață de 45 km², echivalentul a 6.300 de terenuri de fotbal. Autoritatea Navală Română (ANR) nu a trimis o echipă de constatare pe mare, clasând cazul din birou. Greenpeace România subliniază că, indiferent dacă navele de suport sau platformele utilizate sunt subcontractate, responsabilitatea morală pentru aceste incidente revine direct companiilor titulare ale proiectului Neptun Deep. Pe baza analizei traseelor maritime (date AIS – Automatic Identification System), sursa potențială a acestei deversări masive este nava suport SKANDI ASSERTER, un vas offshore multifuncțional care deservește direct platforma de foraj TRANSOCEAN BARENTS. Ruta acestei nave s-a suprapus parțial cu urma de poluanți identificată de satelit. În urma solicitărilor transmise de Greenpeace România, ANR a recunoscut că a primit o notificare în sistemul informatic de monitorizare (CleanSeaNet) cu privire la acest eveniment, însă nu a trimis nicio echipă pe mare pentru a constata cazul. Autoritatea a considerat evenimentul ca fiind „irelevant din punct de vedere operațional” din cauza distanței mari față de țărm. În același timp, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a amânat transmiterea unui răspuns către Greenpeace România, cerând o prelungire a termenului legal la 30 de zile. Asistăm la un cerc vicios al nepăsării. Companiile din spatele Neptun Deep profită de de faptul că activitatea se desfășoară departe de ochii lumii, iar autoritățile române refuză să verifice poluarea din larg dacă aceasta nu ajunge pe plajele turiștilor. Să închizi un potențial caz de poluare pe o suprafață de 45 km² doar pentru că în notificare nu este menționată o cantitate masivă de poluanți sau faptul că acesta nu se deplasează spre o zonă sensibilă, este o capitulare în fața marilor poluatori. România vrea să devină un hub energetic regional în Marea Neagră, dar are un plan de răspuns la poluarea marină cu hidrocarburi doar pe hârtie, care rareori este testat în realitate, și instituții care recunosc că nu au nave cu care să iasă în larg”, a declarat Alin Tănase, Coordonator Campanii, Greenpeace România.

În timp ce autoritățile exclud posibilitatea unui eveniment de poluare, specialiștii Greenpeace au un grad de încredere foarte ridicat în legătură cu existența acestui incident de poluare. Cazul a fost detectat prin sateliții radar Copernicus/Sentinel-1, procesat prin sistemul de inteligență artificială Cerulean și validat manual de experți în analiză oceanografică. Aceștia au confirmat că pata identificată are caracteristicile unui amestec de uleiuri și fluide specifice navelor, substanțe care nu ar trebui să ajungă în mare.

„Între 2022 și 2025, Greenpeace România a identificat nu mai puțin de 226 de pete de poluanți în zona românească a Mării Negre, acoperind o suprafață de peste 5 ori mai mare decât municipiul București. Specialiștii subliniază că nu este vorba neapărat despre pete clasice, masive, de țiței, ci despre amestecuri de lichide specifice navelor, deseori toxice. Aceste substanțe deversate constant au un efect cumulativ devastator asupra sănătății și capacității de regenerare a ecosistemului marin. Greenpeace România solicită public companiilor implicate în proiectul Neptun Deep, OMV Petrom și Romgaz, asumarea de urgență a responsabilității pentru activitatea navelor subcontractate și cere autorităților o monitorizare post-incident reală și transparentă, nu doar clasarea birocratică a problemelor de mediu”, arată un comunicat al GreenPeace Romania.

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Exit mobile version