GRAFIC Școala a început cu aceleași probleme grave în sistem: Subfinanțare, abandon, WC-uri în curte
Începerea noului an școlar nu este deloc un motiv de bucurie pentru mulți copii care trebuie să se întoarcă în școli ce încă mai au toalete în curte sau care riscă să cadă în orice moment. Sistemul de educație din România este subfinanțat și nu are nicio soluție pentru a împiedica abandonul școlar, care afectează tot mai mulți elevi săraci, ce ajung să nu-și mai permită să vină la școală, arată luni PSNews.ro.
Ministerul Educației recunoștea, în 2020, că în România existau 836 de școli care aveau toaleta în curte. Mulți copii se vor întoarce, și în acest an școlar, în aceste unități de învățământ care au toalete în curte, pline de bacterii și alți microbi. Problema pentru România e că nici școlile mai vechi, care au toalete în interiorul clădirii, nu se pot bucura prea mult, deoarece multe au toalete învechite. Săpunul, hârtia igienică, dezinfectantul sunt în continuare imposibil de găsit în școlile din România, chiar și în anul pandemiei. Elevii din București și Ilfov cereau, în 2020, dotarea școlilor cu săpun și alte obiective necesare igienei. Dacă și în București există astfel de probleme, ne putem imagina cum arată situația în mediul rural. În România existau peste 22.000 de școli și grădinițe care nu aveau autorizație ISU de protecție împotriva incendiilor, la început anului 2021. Acest lucru arată că în cazul în care va izbucni un incendiu într-o astfel de clădire neautorizată, atunci riscăm să pierdem mulți elevi. Ministrul Sorin Cîmpeanu anunța că aproximativ 50% din școlile din România nu necesită o autorizație împotriva incendiilor.
Nu se iau măsuri nici pentru consolidarea clădirilor împotriva cutremurelor sau a prăbușirii. În ultimii ani, am văzut cu toții numeroase cazuri de școli care au căzut peste elevi – tavane căzute, fose septice neacoperite, tencuiala care se desprinde de ziduri etc. În anul 2017, 3 elevi au fost răniți după ce tavanul a căzut peste ei. Un copil de 3 ani a murit după ce a căzut în fosa septică neacoperită de la școală. Școlile din România fac victime în fiecare an, pentru că sunt foarte vechi, nu au autorizații, iar lucrările de renovare sau de construcție nu sunt verificate, având de multe ori o calitate îndoielnică. Într-o școală din județul Giurgiu, recent renovată, tavanul s-a desprins și a căzut, din fericire nu era nimeni în preajmă.
Cauza tuturor problemelor din sistemul de educație din România o reprezintă subfinanțarea. Chiar dacă legea educației prevede că bugetul sistemului de învățământ trebuie să fie 6% din PIB, niciun guvern, indiferent de cine a fost condus, nu a respectat legislația în vigoare. Ministerul Educației a primit, în 2021, un buget de doar 2,55% din PIB, adică 28,507 miliarde de lei. Din această sumă, 20,031 miliarde de lei vor fi cheltuiți pe salariile personalului din unitățile de învățământ. În 2021, Ministerul Educației are cel mai mic buget din ultimii 30 de ani, dar ministrul Cîmpeanu spune că valoarea absolută este mai mare.
Ministerul Educației adaugă inclusiv banii pe care îi investesc primăriile în sistemul de învățământ, doar că aceste sume nu sunt niciodată o garanție, la fel cum nici sumele din PNRR nu înseamnă că vor intra obligatoriu în educația din România. Ministerul Educației are un buget mic și nu poate vorbi de o valoare „absolută” atât timp cât acea valoare depinde de alte instituții. Un exemplu foarte bun este transportul gratuit al elevilor, o mare problemă în România. Federația Operatorilor Români de Transport avertizează că Guvernul nu prevăzut finanțarea bugetară a transportului elevilor, ceea ce îi poate lăsa pe mulți copii în situația de a nu mai putea ajunge la școală, în acest nou an școlar. În multe cazuri, elevii abandonează școala pentru că nu-și permit toate costurile. Transportul gratuit, promis de Guvern, e una dintre măsurile anunțate pentru a reduce abandonul școlar. Dar Guvernul are alte preocupări și neglijează elevii, după ce la început de 2021 a eliminat transportul gratuit al studenților. În loc să le ofere călătorii gratuite celor care nu-și permit, din cauza unor venituri mult prea mici, Guvernul le oferă reducere de 50%. Dacă se menține această tendință a actualului Guvern, în curând și elevii ar putea rămâne fără transport gratuit.
Nici abandonul școlar nu a reprezentat o îngrijorare pentru guvernele din România. În ultimii ani, abandonul școlar a crescut la toate capitolele. Cel mai mult se vede în mediul rural, unde peste 23% dintre elevii intrați în școală acum 8 ani abandonaseră școala până la terminarea gimnaziului. 35,3 mii de elevi din ciclurile primar și gimnazial au abandonat școala în anul școlar 2018-2019. Există și abandonul universitar, care lasă fără studii superioare mulți tineri. Din 402,7 mii de studenți înscriși în anul universitar 2018-2019 au mai rămas, până la sfârșitul anului universitar, doar 363,8 mii de elevi. Adică aproape 40 de mii de tineri au fost nevoiți să renunțe la studii superioare. O altă formă de abandon universitar este și cea în care mulți tineri, după terminarea liceului, nu au posibilitatea financiară de a merge la o universitate. România este țara cu cei mai puțini absolvenți de studii superioare, la nivelul Uniunii Europene. România a cheltuit doar 2 miliarde de lei pentru reducerea cu 2 puncte a abandonului școlar, în perioada 2012-2021, anunță edupedu.ro. O sumă foarte mică ce nu a ajutat Ministerul Educației să atingă obiectivul de a reduce abandonul cu 11,3% până în 2020. Programul „Masă caldă” în școli, introdus pentru a reduce abandonul școlar și pentru a-i ajuta pe elevii din mediile defavorizate, este aplicat doar în 150 de școli din toată țara, deși România are mii de unități de învățământ. Doar 65.000 de elevi vor beneficia de acest program, chiar dacă România are 2,8 milioane de elevi.
Copiii care nu mai merg la școală sau tinerii care renunță la studii superioare riscă să ajungă în situația de a nu mai putea supraviețui. Abandonul școlar provoacă șomaj, excluziune socială și sărăcie, iar tinerii vor fi în situația de nu găsi un loc de muncă. Unul din patru tineri din România nici nu muncește, nici nu studiază, iar acest lucru arată ineficiența sistemului de educație. Copiii care nu mai merg la școală sau tinerii care renunță la studii superioare riscă să ajungă în situația de a nu mai putea supraviețui. Abandonul școlar provoacă șomaj, excluziune socială și sărăcie, iar tinerii vor fi în situația de nu găsi un loc de muncă. Unul din patru tineri din România nici nu muncește, nici nu studiază, iar acest lucru arată ineficiența sistemului de educație.
Atât timp cât schimbările din sistemul de educație sunt puse, în mare parte, pe umerii primăriilor, care deja se confruntă cu probleme financiare, nu putem avea speranțe că vor exista schimbări radicale în următorii ani, pentru că Ministerul Educației fuge de multe responsabilități și oricum nu are un buget care să-i permită să modernizeze sistemul de învățământ.
Ultimele articole
